sâmbătă, 28 februarie 2009

Ceea ce nu opreşte legea, opreşte bunul simţ

Omar Lorenzo Devanni a înălţat intenţionat, zmeul în marea finală a campionatului columbian din 1966. Nu putea transforma un penalty inventat!

Cutremur? Nu, Doamne fereşte, deşi la 500 de metri de “epicentru” capacul sticlei de bere sare singur, de la trepidaţii. E vara lui ‘66, Bogota, Columbia, cazanul “El Campin” dă în clocot, cu 40.000 de suflete în el. Se joacă marele derby, Independiente Santa Fe cu Millionarios, finala campionatului. “Pasiune” ori “orgoliu” sînt cuvinte mici. Dacă aprinzi un chibrit, bubuie tot, doar e America de Sud, nu? Derbyuri dintr-acelea ce se dispută cu săbiile scoase din teacă, lîngă chipuri de oameni răi şi cu busuioc aghezmuit la jambiere.
Alfonso “Tunul” Cańon dă o pasă magistrală către argentinianul Omar Lorenzo Devanni, un fundaş de la “milionari” ajunge prea tîrziu, penalty clar şi…Fanii lui Independiente îşi freacă bucurosi palmele: execută “Deva”, golgeterul din 63 şi din 64 al campionatului, artileristul şef al actualei ediţii. Cum să rateze? Omul se îndreaptă spre minge şi trage, cu sete …..într-un nor.

“Azi, toţi se aruncă în bazin! Eu n-aş fi putut dormi!”
Ca în filme, dăm înapoi, cu încetinitorul. Mario Canessa e arbitrul care arată punctual cu var. Jucătorii lui Millionarios vor să-l strîngă de gît, omul împarte cartonaşe, aşa că nu e atent cînd cineva urlă: “Nu a fost penalty!” E zgomot, dar vocea se distinge clar: “Nu a fost!” Se întoarce şi-l vede pe Devanni. “Ce dracu, ăsta nu e de la Santa Fe?” “Juez, no fue penal!” Dar nu se mai poate face nimic. Carlos Antonietta e “delegatul” cu loviturile libere, “Minunea” Gamboa e specialistul de la 11 metri. Dar Omar nu vrea să audă. Se duce la ei şi le zice: “Eu vreau să ratez! Eu execut!” Să nu aud că nu v-am spus!” Ia mingea, o fixează la locul ei. Din tribune începe să se audă “Santo, Santo Dios…”. Dar omul înalţă zmeul. La 70 de ani, rememorează. “Cum puteam transforma un penalty ce nu fusese? Acum, dacă mă pui să-l execut, fac la fel. Tinerii de azi vorbesc de coduri nescrise, dar habar nu au ce e asta. Se aruncă, toţi, în bazin, şi cerşesc lovituri de la 11 metri. Eu n-aş fi putut dormi…”

“Poate m-ar fi omorît…”
Santa Fe a devenit campioană în acel an. A învins, finalmente, cu 3-1. Devanni a marcat…două goluri. “Îi anunţasem pe colegi că aşa voi face. Nu mi-au zis nimic. Mă gîndesc, însă, la fani. Dacă nu învingeam, ei, care aşteptau titlul de atîţia ani, poate că m-ar fi omorît…Bine că a ieşit bine”, surîde din biroul său de la etajul patru al unei companii de asigurări unde lucrează. Deasupra biroului, un citat din Seneca, arbitrul eleganţei.
“Ceea ce nu opreşte legea, opreşte bunul simţ”.

A ucis 58 de milioane de oameni

În vara lui 1950, a produs cel mai mare “genocid” din istoria fotbalului. Curios, este singurul care i-a supravieţuit pînă în zilele noastre

Se uită la “Girrard Perregaux”-ul din aur pur. Să tot mai fie vreo 30 de minute. E înfipt bine în scaun, pentru că fanii “cariocas” se agită la fiecare aut, la fiecare corner, la fiecare respiraţie a unui jucător de-al lor. A auzit că s-ar fi vîndut 170.000 de bilete, dar, înainte de joc, localnicii vorbeau ceva de 207.000 de suflete…”Hai să o iau din loc, să aduc Cupa”, îşi zice Jules Rimet. Are speachul pregătit deja în portugheză, o rază buclucaşă de soare pică pe cele 22 de medalii bătute în aur. Merge spre vestiarul special, unde e trofeul, poate mai scapă de vacarm. Coboară, stă puţin acolo - parcă nu se mai aude nimic - apoi, cînd iese, încremeneşte. A lăsat tabela la 1-0 pentru Brazilia, acum e 1-2. Cum naiba??? Uruguay e noua campioană mondială. 16 iulie 1950.

Cu 11 minute înainte de final

Se uită la ceasul său de 22 de euro. Las Piedras, Uruguay. Se “întinde” puţin, apoi, ca în reclama cu Dorel, răspunde întrebărilor jurnaliştilor. “Nu, n-am dormit prea bine!”. Brusc, din vilă apare Beatriz, o doamnă pe la 35 de ani…El are 82. Mustăcioara e aceeaşi, ca acum 50 şi ceva de ani, fruntea, la fel de lată. Vorbeşte repede. “Da, am ucis, în patru secunde, 58.000.000 de oameni. N-am avut ce face. Vorbim despre finala Campionatului Mondial, nu? Stadionul clocotea, cred că erau 100 de grade. Ne tremurau picioarele, dar Obdulio, căpitanul nostru, ne-a spus atît, parcă-l văd şi azi: "Muchachos, plîngăcioşii nu au ce căuta pe gazon azi, claro? Hai, să înceapă show-ul!".

E ultimul supravieţuitor al acelui memorabil ultim act. “Maspoli, portarul, s-a dus în 2004, Schiaffino cu doi ani înainte, Miguez ne-a părăsit acu’ două primăveri. Am urcat pe dreapta, am tras, Barbosa parcă era în poartă şi…asta a fost tot! Am învins cu 2-1 şi am devenit cei mai tari din lume.” Ary Barroso, comentatorul, a avut puterea să spună doar atît: “Gol uruguayan!”. După care s-a retras definitiv din activitate!!! 58.000.000 de brazilieni l-ar fi jupuit, atunci, de viu. Unii dintre ei s-au sinucis. Ceilalţi, rămaşi în viaţă, l-au iertat şi l-au primit cu braţele deschise în 2001. “Cînd am revenit, după 50 de ani, în Brazilia, am crezut că toţi vor avea în mîini revolvere. N-a fost aşa”.

Şi-a vîndut “Gheata de aur”!

În 2006, la Monte Carlo, a primit o Gheată de aur, onorifică, pentru întreaga activitate. Prin 2007, i s-au aprins călcîiele după Beatriz, şi-a vîndut trofeul cu 25.000 de dolari, şi a ridicat un cuibuşor de nebunii. “Nu mi-a plăcut să mă împrumut sau să cerşesc, niciodată, de la nimeni, de aia am ales varianta asta!”, zice, la peste opt decenii de viaţă, în timp ce-i conduce pe ziarişti spre ieşirea din curte.
Pe cutia poştală scrie: “Sr. Alcides Edgardo Ghiggia“.

Filip cel Mic, unificatorul Turnurilor

Pe 7 august 1974, Philippe Petit a mers, preţ de 45 de minute, de opt ori între cele două World Trade Center, pe un cablu suspendat la 417 metri, fără a fi asigurat!

07.08.1974. Ora 7:15 am. Sergentul Charles Daniels, autoritatea portuară a statului New York, primeşte un apel. “Tată, e unul care merge între Turnurile alea noi! E suit pe un fel de cablu sau ce dracu o fi, că nu vedem de aici, de jos, şi dementu’ a blocat uşa de acces. E cu o prăjină. Fă rost de un elicopter, să-l dăm jos de acolo, că e lumea strînsâ ca la urs şi dacă ăsta pică, nici cu şpaclul nu-l mai luăm de pe astfalt!” Hahahaha! Bună gluma, cum adică, “unu merge între Turnuri? Păi ce, e Iisus, să calce aerul la 400 de metri??? “Dany boy, fă rost de o scară cu elice, că nu e de rîs!!!”

Şase ani pentru a intra în istorie
Philippe Petit îi zice. În 1968, în timp ce era la stomatolog, a văzut pe peretele ăluia nişte poze cu două construcţii ce păreau a fi interesante, undeva, în New York. Brusc i-a încolţit ideea: “Le va uni şi le va traversa!!!” Era trapezist, nu se speria el aşa uşor…A făcut mii de fotografii, a falsificat legitimaţii de acces, s-a dat architect francez, s-a echipat în muncitor. Toate astea pentru a-şi pune planul în practică. A urcat sute de kilograme de cablu, împreună cu nişte prieteni şi, în ziua stabilită, a tras cu arcul, ca Robin Hood, de pe un acoperiş, pe altul. 43 de metri distanţă, la 1.368 picioare. Împârţiţi la 3 şi ceva ca să aflaţi cît de mici vedea Philippe maşinile de jos. A luat prăjina de 7,9 metri şi… la treabă!!! Un amic filma, altul făcea poze. Nu i-a ajuns o dată! Nici de două ori! Nici de trei! Nici de şapte! A făcut “drumul” între doi zgîrîie-nori de opt ori. A mers pe cablu, aşa cum a promis, s-a aşezat într-un genunchi şi a făcut reverenţe, a dialogat cu un porumbel ce tocmai trecea pe acolo.

N-a vrut să-l supere pe Cel de Sus
Apoi a început să plouă şi Filip cel Mic şi-a zis să nu-l supere pe Dumnezeu. Destul se jucase cu răbdarea Sa. Aşa că s-a tras lîngă uşă, a deblocat-o şi a aşteptat ca poliţiştii să-i pună cătuşele. “A fost cea mai grea parte a operaţiunii”, avea să glumească el. L-au luat la declaraţii. “Sînt magician. Daca văd trei portocale, jonglez cu ele. Daca văd doua Turnuri, merg între ele!” După ispravă, a colindat lumea, a primit zeci de oferte, a bifat sute de showuri tv. Şi-a pus semnătura, în oţel, aproape de locul din care a pornit “aventura”…

Pe 7 august 1974, Philippe Petit unea cele doua Turnuri. Pe 11 septembrie 2001, Mohammed Atta le despărţea. Din păcate, definitiv!


Autor: Cătălin Oprişan
Sursa: http://blogsport.ro/oprisan/

vineri, 27 februarie 2009

Ţeava

Acum, după ce am fost informaţi oficial despre faptul că „ruşii” noştri nu vor mai veni la naţională (lucru despre care eu hămăi de 3 ani!), avem toate şansele să batem toate recordurile negative. Dobrovolski poate intra în cartea recordurilor ca selecţionerul care a picat în clasamentul FIFA mai bine de 100 de locuri în doar un an de zile! De pe poziţia a 39-a putem ajunge lejer pe 139 chiar după următoarele 2 meciuri cu Elveţia. Nu vom mai discuta despre posibilitatea calificării la un turneu final. Asta ar fi echivalent cu un film science fiction. În schimb, se actualizează bancul cu ţeava. Îl ştiţi, nu?

„Cică, care-i diferenţa dintre echipa naţională de fotbal a Moldovei şi o ţeavă de căcat???? Ţeava!!!!”

Sau altul, tot bun. De actualitate.

„Cică antrenorul Italiei îşi anunţă jucătorii că au meci contra Moldovei. Nimeni n-are chef, şi la un moment dat portarul Buffon zice:
- Băieţi, uite ce zic eu, joc eu singur contra Moldovei, şi voi mergeţi într-un club, ok?
Toţi sunt de acord. La un moment dat deschid televizorul şi ce văd: 1-0 pentru Italia, gol Buffon în minutul 5! Toţi veseli, opresc televizorul şi se pun iar pe băut...
La capătul celor 90 de minute pornesc din nou televizorul şi...
Moldova - Italia 1-1, gol Zmeu, în minutul 90.
Dau fuga toţi la stadion să îl felicite şi în vestiar îl gasesc pe Buffon, disperat, cu capul în mâini...
- Ce s-a întâmplat, măi Buffon?
- Baieţi, îmi pare sincer rău, am fost eliminat în minutul 6!”

Despre cele cu două feţe

Vara trecută echipa Olimpia Bălţi a fost la un pas de a abandona campionatul. Finanţatorul bălţenilor, Serghei Chiselev, arunca vorbe grele în direcţia Federaţiei şi ameninţa cu retragerea din fotbal. Vă propun să urmăriţi în continuare o ştire dată de Pro TV acum o jumătate de an.



Aşadar, vara trecută lui Chiselev îi provoca greţuri prezenţa lui Pavel Ciobanu. Latifundiarul din Bălţi numea fotbalul moldovenesc “o baltă”. Cât de mult s-a schimbat fotbalul nostru în doar 6 luni? În bine? Pentru că după 6 luni de la conflictul cu FMF, Chiselev a devenit cel mai mare susţinător al lui Ciobanu. Mai mult decât atât, finanţatorul Olimpiei a făcut agitaţie electorală actualului preşedinte FMF, fiind susţinut şi de Vadim Vitiuc, care este cel mai important membru al Partidului Comuniştilor din Bălţi. Apropo, parlamentarul Vitiuc a ţinut un discurs şi în timpul alegerilor FMF, ca să nu mai vorbim de Chiselev, care a fost examinatorul principal al contracandidaţilor lui Ciobanu.

În concluzie. Omul care cerea verificarea arbitrilor la detectorul de minciuni şi numea fotbalul moldovenesc “o mocirlă” şi-a schimbat radical, la 180 de grade, părerea în doar 6 luni! Cât a costat cealaltă faţă a lui Chiselev vom afla cu siguranţă, puţin mai târziu. La primul capriciu a magnatului de la Telus, refuzat de FMF.

joi, 26 februarie 2009

Trăiască tembeliziunea publică!


Demult nu mai urmăresc Liga Campionilor la Moldova 1. M-am abonat la o reţea digitală tocmai pentru a putea vedea meciurile din campionatul României la GSP TV, dar în special - Champions League la Pro TV. În primul rând pentru comentatorii de la Pro care sunt cei mai buni de limbă română. Şi aici nu vreau neapărat să-i critic pe comentatorii de la Moldova 1 pentru că nu este vina lor că au crescut, la fel ca noi toţi, într-un mediu şi o societate infectată cu rusisme şi cu limba moldovenească în grafie chirilică. Deşi Efim Josanu sau Leonid Istrati se descurcau de minune. La fel cum se descurcă şi Dumitru Antoceanu.

Peştele de la cap se strică. Trebuie să fii tâmpit să întrerupi un meci din Liga Campionilor şi să dai reclamă electorală! N-am mai auzit de aşa ceva nicăieri în lume! Îmi amintesc acum câţiva ani cum am asistat şi eu la o asemenea fază. Se pregătea Ronaldinho să execute o lovitură liberă de la circa 16 metri când ameţiţii de la Moldova 1 au băgat publicitate electorală! Am crezut atunci că a fost o întâmplare. Dar nu. Iată-i pe cei mai pricepuţi tembelizionişti recidivând! Numai jurnalişti emeriţi lucrează la M-unu. Toţi cu megdalii şi ordine pentru merite deosebite. Merite de a duce lumea la disperare cu neprofesionalismul lor. În asta ei sunt cei mai buni.

Şi dacă ar fi ăsta unicul lor „cap în bară”. Aproape de fiecare dată la Moldova 1 nu se dau câteva minute din începutul meciului. Nu mai încap în Masajor ştirile despre deplasările lui Voronin sau despre expoziţiile de pictură. Trebuie să se bage cu promo-urile lor de trei copeici peste meci. Sau altă prostie. Au dat de ziua televiziunii un concert simfonic în loc de Champions League. Se pare că era un meci din semifinale! Asta da prostie!

Pentru mine un lucru este neclar. De ce UEFA nu ia măsuri? De ce FMF nu face un demers către conducerea tembeliziunii şi către UEFA? Dacă tot spunem că ne pasă de fotbal. Nu-mi rămâne decât să-i compătimesc pe sărmanii oameni care urmăresc Liga Campionilor la M1. Parcă am prins şi eu o zi de miercuri la ţară şi am urmărit meciul cu miză zero dintre Barcelona şi FC Basel, în timp ce în paralel, posturile normale dădeau Liverpool – Atletico Madrid.

"Adio fotbal"

Citiţi mai jos un material revoltător preluat de pe blogul http://teribil.wordpress.com/

"Sunt îngrozit, şocat, scandalizat, scârbit, dezorientat de starea în care se află sportul, dar în special fobalul din R. Moldova şi tot ce-l înconjoară…Cred că am intrat într-o mocirlă din care nu ne mai poate salva nimeni. Avem un fotbal bolnav.

Fotbalul moldovenesc este pe cale de dispariţie…Şi nu mă refer aici la o dispariţie ca sport neapărat, dar la o dispariţie din “lumea a treia” în care fotbalul nostru încă se mai află.

Corupţia este la ea acasă. Foşti fotbalişti din divizia naţională recunosc blaturile, recunosc că au primit bani pentru a pierde un meci…Pe federaţie, CCCEC-, Procuratură “îi doare în cot” de aceste dezvăluiri. Arbitri , acuzaţi că primesc bani negri chiar în vestiare, preşedintele federaţiei acuzat că are mai multe case obţinute din banii destinaţi fotbalului, alegeri trucate…

Şheriff a facut blaturi…E adevarat…De ce nu se iau masuri?

La Zimbru fotbaliştii pleacă pe capete. Şi nu pot explica acest lucru. Cred totuşi că nu semnează contracte cu clubul de pleacă aşa, cînd vor şi unde vor…Vin gratis…pleacă gratis….Banii nu contează, ramâne iubirea faţă de culori…, ce prostie…

Şi nu doar la Zimbru…La toate echipele din toate diviziile, excepţie făcând doar Sheriful, care deşi face blaturi, sau mai bine zis făcea (acum nu mai are nevoie), reuşeşte să facă din fotbal o afacere.

Fotbaliştii cât de cât valoroşi pleacă în alte campionate…E ceva care demonstrează nivelul la care ne aflăm. Nu mă refer aici la faptul că pleacă, ci la locul unde o fac….Kazahstan, Azerbajan, Indonezia, Letonia…Iar cel mai ineresant este că atunci când jucăm cu aceste echipe, sau cu echipele naţionale ale acestor ţări, facem mare tam-tam dacă nu-i batem…

Spectatorii nu mai vin la meciuri. Naţionala n-are fotbalişti… de valoare. Cei pe care îi are, o refuză…Frumos nu…

La Tv autohton fotbal mai că nu avem…Noroc de Liga Campionilor…Dar şi acolo…
Marţi am avut ocazia să urmăresc meciul Inter-Manchester….la Moldova 1. Deşi comentariul nu a fost atat de penibil ca-n alte dăţi , perlele nu au lipsit…”Baloteli a adus victoria lui inter cu …un şut…” S-a corectat ulterior, dar…

Altceva…În ce ţară normală meciul de fotbal este întrerupt de publicitate electorală? Şi încă la postul public de televiziune…

Arătaţi-mi un om care se pricepe cu adevărat la fotbal şi care activează ? Nu mă refer aici la impresari…Nu cred că găsiţi unul…

Cel mai trist este că nu se văd semne de revigorare, ba chiar dimpotrivă…ne ducem din ce în ce mai jos…Cine să ne salveze?

Aş mai avea multe de spus, dar îi las pe specialişti să o facă. Să se uite în oglindă, să-şi dea palme şi să se trezească, că de altfel…

Adio fotbal... Adio spectatori, adio spectacol, adio rezultate, adio bucurie, adio speranţă şi iluzii,
adio…"

miercuri, 25 februarie 2009

Să-i poreclim pe toţi!

În ţara-soră vecină România-ţigania fotbalul a ajuns fenomen social datorită presei. Asta o ştie toată lumea. Nu contează prin ce metode. Contează rezultatul. Iar rezultatul e elocvent: meciurile de fotbal au cea mai mare audienţă tv. De aici, cluburile încasează peste 100 de milioane de euro! Impresionant pentru mulţi. Imposibil pentru Moldova. Dar nu despre asta am vrut să vorbesc azi. Am vrut să vă propun să preluaţi modelul fraţilor şi să daţi porecle oamenilor de fotbal din Moldova.

Fotbal Comedy, stilul lansat în România de emisiunea „Fotbal la Maxx” şi preluat ulterior de „Cronica Cârcotaşilor” sau ştirile din sport ProTV, ar relaxa puţin atmosfera din fotbalul nostru devastat de sărăcie, corupţie şi mediocritate. Cam cum s-ar numi la noi Mitică de la Ligă sau Corleone, Cristi Porcea, Adrian Mucu, Naşul Sandu, Gigi Berbecali sau Fecali, nea Jean Contele Blatula, etc.

Să-i poreclim pe toţi cei care au ajuns oameni datorită fotbalului. Pe cei care au câştigat din fotbal şi continuă să câştige. Pentru că tot au ajuns persoane publice fără ca să vrea, să devină acum şi personaje publice. Pentru că tot nimeni nu le cere socoteală, măcar să-i strige suporterii pe nume.

Lăsaţi mesaj mai jos în „comentarii”. Toate poreclele decente vor fi analizate de mine într-o postare separată.

Mizerie, nu fotbal


Fotbalul moldovenesc înoată în propria mocirlă. La meciurile de campionat vin doar rudele şi prietenii celor care joacă. Sunt o mână de oameni care trăiesc într-o lume inventată de Federaţie. Într-un sistem creat să aducă beneficii doar celor care conduc Federaţia. Noroc că mai avem agenţi de jucători care prin vrăjeală şi relaţii reuşesc să împingă jucători moldoveni în campionate cu bani mulţi, unde să câştige şi ei o bucată de pâine. In rest. Uitaţi-vă ce se întâmplă la Zimbru. Prima echipă este compusă din copii care au un salariu de o mie de lei! Şi asta la echipă de cupele europene! Despre ce fotbal vorbim noi? Pavel Ciobanu spune că el a jucat fotbal în comparaţie cu actuala generaţie. Vă imaginaţi unde este fotbalul nostru acum, dacă Ciobanu a jucat în liga a 2-a a Uniunii? Vă spun eu unde suntem. Suntem în rahat! Până în gât! Şi nu e vinovat doar Ciobanu. El este cel mai mare prizonier al sistemului. Suntem vinovaţi noi toţi. Cei ce facem parte din acest sistem, dar nu facem nimic ca să-l lichidăm. S-o luăm de la zero. Dar cum să renunţi la bucăţica ta de pâine? Doar fiecare mănâncă o bucăţică mică şi fiecare se teme că dacă va deschide gura va rămâne şi fără os. O mare personalitate din sportul nostru mi-a spus odată: Sandule, fotbalul moldovenesc e laş! N-am înţeles atunci. Acum abia înţeleg. Moldoveanul, umil şi mulţumit cu ce are (sau n-are), de asta a fost slugă la toate popoarele care au trecut pe aici. La turci, la ruşi. Că este laş. De asta şi suntem asupriţi cu sutele de ani. De asta ne bat toţi şi la fotbal. De asta şi când ne prinde câte unul mai şmecher, ne conduce până când se satură. De laşi ce suntem. Să continuăm deci să mergem înainte cu capul plecat. Ca oile. Mergem înainte că înainte a fost mai bine. Şi iarba mai verde.

marți, 24 februarie 2009

Dacă vrei la naţională – plăteşte-ţi biletul



Alexandru Topalo, unul dintre cei mai titraţi futsalişti moldoveni, nu mai este chemat la echipa naţională pentru că a refuzat să-şi plătească singur biletul din Riga (unde joacă pentru echipa Nikars) la Chişinău. În Moldova, dacă joci peste hotare şi vrei să evoluiezi pentru naţională, Asociaţia de futsal te obligă să-ţi achiţi singur deplasarea. Altfel nu eşti convocat.

Citiţi în continuare un fragment din interviul acordat de Topalo pentru siteul http://www.moldsport.com/

- А ты знаешь, что другой твой бывший одноклубник по «Камелоту» Валентин Галушка назначен тренером сборной Молдовы по футзалу.
- Да, недавно узнал. Позвонил ему, поздравил с назначением. Поинтересовался планами. Он рассказал мне, что вместе с отвечающим за футзал в федерации футбола Анатолием Теслевым в условиях нынешнего кризиса они решили почему-то не вызывать в сборную целый ряд легионеров, в том числе, как я понял, и меня.

- С чем связано такое решение?
- Ни для кого не секрет, что Галушка возглавляет и команду "ASET". Как тренер, он находится «под прессом» руководства команды, заинтересованного в том, чтобы в сборной играло побольше игроков клуба. Если вызвать на сборы сильных легионеров, то придется отсекать кого-то из клуба. Сегодня "ASET" - базовая команда сборной и это выгоднее, чем вызывать легионеров, не нужно никому оплачивать расходы.Есть еще одна точка зрения – никому не нужны хорошие результаты сборной. Если бы стояла цель что-то выиграть, то у сборной было бы больше подготовительных сборов, просмотра кандидатов, включая легионеров. Видимо кто-то боится, что если собрать всех сильнейших, то сборная по футзалу вполне может пройти скажем в следующий отборочный этап, а это дополнительные расходы на сборы, подготовку, перелеты и т.д. А зачем лишние проблемы, ведь кризис везде?

Александр Топало – один из лучших футзалистов Молдовы, родился 31 марта 1977 года в Кишиневе. Обладатель уникального достижения – становился чемпионом 4 разных стран по футзалу ( Азербайджана в составе клуба «Туран Эйр»(Баку), Молдовы в составе кишиневского «Камелота», Англии – «White Bear»(Лондон) и Латвии – «Никарс»(Рига). Двукратный обладатель кубка России по футболу в залах в составе московского «Динамо». Лучший игрок Молдовы по футзалу2001 года, лучший игрок и лучший бомбардир чемпионата Англии по футзалу (2005), лучший защитник чемпионата Латвии по футзалу(2008)

Papagalii fotbalului


SONDAJ (77 participanţi):

Cum credeţi, alegerile FMF au fost trucate?
DA – 60 (77%)
NU – 12 (15%)
Nu ştiu – 5 (6%)

Dar cui îi pasă într-o ţară în care fotbalul este lipsit de bărbaţi. Poţi să-i numeri pe degete pe adevăraţii bărbaţi din fotbalul moldovenesc. La noi fotbalul e plin de papagali. Nu mai este demnitate. Nu mai este onoare. Frica, lăcomia şi prostia privalează într-un sport pe cale de dispariţie. Se vede cu ochiul liber interesul în scădere a moldovenilor pentru fotbal. Tot mai puţini copii practică acest sport, tot mai puţină lume se interesează, dispar ziarele, emisiunile dedicate fotbalului pentru că nu mai este audienţă. Pentru că lumea s-a săturat să urmărească un fotbal sub-mediocru, un campionat corupt, sub orice critică la nivel de joc prestat.
Toţi vorbesc de un sistem anarhic, dar când au avut ocazia să distrugă acest sistem, s-au băgat toţi sub masă. Aproape toţi. Pentru că într-un fotbal de papagali mai sunt şi câţiva bărbaţi. Acei bărbaţi care vor avea de suferit tocmai din cauza bărbăţiei lor.
Dar poate nu va mai dura mult. Poate se vor trezi şi alţii ca Rogaciov, Golban, Guşilă. Odată şi odată vor fi auziţi. AVEM UN FOTBAL CORUPT!!! Dar cui îi pasă? Federaţiei? Procuraturii? Federaţia ştie demult şi mai multe ca mine, iar procuratura este în campanie şi nu-i arde de fotbal. Cum să distrugă Federaţia un sistem care funcţionează încă de pe timpul URSS-ului? Domnule Nicolae Cebotari? De ce aţi fost alungat de la Nistru Chişinău? Mai ţineţi minte la câte meciuri trucate aţi participat ca jucător? Dar cui îi pasă... Noi nu avem fotbal. Avem o gaşcă de papagali care păcălesc UEFA şi FIFA. Îi păcălesc că în Moldova există fotbal...

luni, 23 februarie 2009

EXCLUSIV: Guşilă recunoaşte blatul!!! „Am dat meciul cu Sheriff pentru 200 de dolari”!


Fostul jucător al echipei FC Agro, Dumitru Guşilă (30 ani), a recunoscut în exclusivitate pentru http://www.sandugrecu.blogspot.com/ că a participat la meciuri trucate!

“Da, am făcut blat, dar a fost numai un singur meci la care a participat toată echipa. Este vorba despre partida dintre FC Agro şi Sheriff Tiraspol din cadrul Cupei Moldovei. Sheriff juca atunci în Divizia A, abia se formase clubul”, a declarat Dumitru Guşilă.

“Nu-mi amintesc exact cum s-a întâmplat, cred că au trecut vreo 10 ani de atunci. Ţin minte doar că după meci ne-am întâlnit într-un bar cu jucătorul Sheriffului, Gabi Rotaru, care ne pregătise o masă cu de toate şi câte 150-200 de dolari drept mulţumire pentru că am pierdut”, a mai spus Guşilă.

Dumitru Guşilă era considerat la sfârşitul anilor 90 unul dintre cei mai talentaţi atacanţi moldoveni. A fost transferat de la FC Agro la Zimbru, unde a jucat timp de 4 ani. A urmat un exil de câţiva ani la Poli Chişinău, apoi transferul la Dacia Chişinău. În prezent este jucător liber de contract.

Zimbru: lipsă de profesionalism sau inimă mare?


Am aflat cu stupoare că Zimbru a reziliat contractele cu mai mulţi jucători care au fost titulari în prima parte a campionatului. Printre aceştia se numără două piese grele din angrenajul trupei lui Ion Caras. Este vorba despre internaţionalii Andrei Cojocari şi Maxim Franţuz!

Incredibil! N-am mai auzit ca un club de fotbal să-i lase să plece pe cei mai buni jucători pur şi simplu aşa, adică gratis, neforţaţi de nimeni. Lăsând la o parte zvonurile conform cărora Zimbru renunţă la toţi jucătorii care nu acceptă un contract mizer, vreau să remarc două lucruri, care ar fi o explicaţie la ceea ce se întâmplă cu cel mai iubit club de fotbal din Moldova:
1. Cei care au fost lăsaţi de Nicolae Ciornîi să conducă echipa nu mai ştiu cum să-l îmbuneze pe patron, care este supărat pe rezultatele proaste. În consecinţă, aceştia iau tot felul de decizii, unele bune, altele ridicole sau chiar mai mult – dezastruoase. Cum ar fi, de exemplu, aceasta de a renunţa la cei mai buni fotbalişti. Jucători care trebuiau transferaţi la alte echipe pe bani frumoşi. Or, cei de la Zimbru se zbat dintr-o extremă în alta, ba cerând prea mult, ba lăsându-i să plece gratis. Şi toate acestea din dorinţa de a demonstra patronului că ei ştiu să lucreze.
2. Faptul că Zimbru renunţă la jucători precum Cojocari sau Franţuz (dorit acum 2 ani de CSKA Moscova) poate fi şi din cauză că cei din administraţia clubului au inimă mare şi au decis să lase jucătorii să-şi vadă de viaţa lor. Atunci nu mai este vorba de o criză financiară la Zimbru. Cum nici nu poate fi vorba de un club profesionist. Pentru că un club profesionist nu-şi permite acest lux.

Pentru mine este dureros ce se întâmplă acum la Zimbru. La un moment dat am salutat faptul că s-a renunţat la stranieri şi s-a pus accentul pe tinerii de la şcoala de fotbal. Ultimele decizii, însă, dau peste cap orice logică. Am rămas în ceaţă. Dacă renunţi la jucători de 22 de ani, atunci cu cine mai joci? Şi ce rost mai are să creşti fotbalişti? Mă tem că aceste decizii vor costa scumb Zimbru, care riscă să rămână fără suporteri. Nu vreau să spun mai multe...

duminică, 22 februarie 2009

Ţăranu vrea acasă


Transferat în urmă cu 2 săptămâni la echipa “Mugan” Saliansk (Azerbaidjan), fostul golgheter al echipei “Nistru” Otaci, Vladimir Ţăranu, regretă pasul făcut.

“Am scăpat de Otaci, dar am ajuns într-o echipă unde e un dezastru complet. Dacă ştiam ce mă aşteaptă nu veneam aici nici pentru bani mari…”, a declarat Ţăranu în exclusivitate pentru acest blog.

Vladimir Ţăranu a semnat cu „Mugan” un contract pentru o perioadă de un an. Înainte de startul returului, „Mugan” ocupă locul 12 (din 14) în campionatul din Azerbaidjan, acumulând doar 5 puncte, cu unul mai mult decât lanterna roşie „Turan”. Ţăranu a mai jucat în Azerbaidjan pentru echipa „Qabala”.

Cine vrea la Cupa Mondială din 2010

FIFA a scos astăzi la vânzare primele bilete pentru turneul final din Africa de Sud din 2010. Încă din prima zi s-au primit 216.975 cereri de bilete, provenind din 128 de ţări. Cererea o poate face orice microbist accesând siteul http://www.fifa.com/

Procesul de rezervare a celor trei milioane de tichete disponibile la meciurile Campionatului Mondial din Africa de Sud 2010 se va încheia pe 31 martie.
Cele mai bune bilete la competiţia ce va lua startul pe 11 iunie 2010 vor costa 160 de dolari la meciurile din grupe şi 900 de dolari la marea finală. Pentru un străin, niciun bilet nu va costa mai puţin de 80 de dolari. Cele mai ieftine bilete, în număr de 80.000, cu preţuri între 20 şi 150 de dolari, sunt rezervate exclusiv locuitorilor din Africa de Sud.
FIFA va oferi 40.000 de tichete angajaţilor de pe şantierele de construcţie sau renovare a celor zece stadioane care vor găzdui meciuri.
Tichete mai poţi câştiga dacă participi la un concurs pe siteul http://www.fifa.com/

EXCLUSIV: Echipele care se bat la titlu fac cele mai multe blaturi


Golgheterul campionatului din Kazahstan, Alexandru Golban (29 ani), nu ar accepta un post în conducerea FMF. “Probabil sunt necompetent în această meserie şi cred că la moment nu aş putea face parte din conducerea Federaţiei. Poate cu timpul, dar acum mai am posibilitate de a juca şi, crede-mă, joc în echipă bună”, a declarat Golban în exclusivitate pentru acest blog.

Golban a vorbit şi despre meciurile trucate din campionatul Moldovei. “Când jucam în Moldova auzeam tot felul de zvonuri. Se spunea că cele mai multe blaturi le fac echipele care luptă pentru titlu şi pentru câştigarea Cupei. FC “Dacia”, echipa la care jucam eu, abia se forma ca club. Erau salarii mici, iar uneori nu erau bani nici pentru cină după antrenament. Nu cred că “Dacia” a participat la jocuri trucate. Sau cel puţin eu nu cunosc asta”, a mai adăugat Sandu Golban.

miercuri, 18 februarie 2009

Cine este cel mai bun din 1991 încoace?

Peste 5 zile voi iniţia un sondaj pentru desemnarea celui mai bun fotbalist moldovean din ultimii 20 de ani. Vă invit să lăsaţi mesaje cu numele jucătorilor care ar trebui incluşi în anchetă. Fotbalişti moldoveni care au jucat în perioada 1990-2009.

În ordine alfabetică, aveţi mai jos lista mea de jucători pe care îi propun pentru nominalizarea în sondaj:
Sergiu Cleşcenco, Serghei Covalciuc, Sandu Curtianu, Sergiu Dadu, Sergiu Dinov, Sergiu Epureanu, Igor Oprea, Radu Rebeja, Sergiu Rogaciov, Alexandru Spiridon, Ion Testimiţanu.

Ilie Cebanu vorbeşte poloneza!

Urmăriţi mai jos un interviu în limba poloneză acordat de jucătorul echipei Wisla Cracovia, Ilie Cebanu, fiul preşedintelui Federaţiei Moldoveneşti de Fotbal.

marți, 17 februarie 2009

Azi am văzut un fotbalist


Am fost astăzi la stadionul Politehnicii de la „Mezon”, unde s-a jucat un meci amical dintre Academia lui Dobrovolski şi Rapid Ghidighici. Două echipe aflate în lupta pentru evitarea retrogradării în Divizia Naţională n-au arătat mai nimic pe teren, lucru care confirmă poziţia lor în clasament. Faptul că fotbalul nostru la nivel de club este catastrofal nu mai miră pe nimeni. De asta nu am mai avut răbdare să stau până la finalul partidei. Oricum scorul nu contează de vreme ce Academia a jucat ultima jumătate de oră cu echipa de juniori. Altceva aş vrea să menţionez. Pentru Academia a jucat titular internaţionalul Valeriu Andronic, autorul superbului gol în poarta Macedoniei în ultimul amical al naţionalei Moldovei, cel de săptămâna trecută, din Turcia. De fapt, am văzut un singur fotbalist pe teren – Valeriu Andronic. Recunosc, nu am fost niciodată fanul lui. A avut un talent uriaş, dar l-a risipit cu uşurinţă pe drumurile dintre nenumăratele echipe pe la care a jucat. Credeam că l-a risipit. Pentru că în meciul cu Macedonia, dar mai cu seamă astăzi, Andronic m-a făcut să-mi schimb părerea. N-a greşit nicio pasă, şi-a lansat coechipierii în câteva rânduri singuri cu portarul advers, a şutat de la distanţă, a condus jocul gazdelor ca un antrenor din teren. Era peste tot. O atitudine de profesionist de care dau dovadă prea puţini jucători moldoveni. Jocul de astăzi a lui Valeriu m-a făcut să cred că golul din meciul cu Macedonia n-a fost o simplă întâmplare, ci mai degrabă rodul unei munci enorme şi o atitudine de fotbalist adevărat. Nu pot decât să le recomand jucătorilor de la Academia, dar şi de la alte echipe, să ia exemplu de la el. Nu ca număr de echipe schimbate, dar ca atitudine în teren, la antrenamente şi meciuri.
Şi încă ceva, pe scurt. Am rămas şocat azi de incultura conducerii echipei Academia, care au parcat maşina în mijlocul drumului care duce spre terenul artificial, blocând astfel ieşirea de la stadion. Nu mai vorbesc despre faptul că Dobrovolski le-a interzis jucătorilor de la Academia să vorbească în limba română pe teren. Fiecare cu înclinaţiile lui. Omul cunoaşte doar rusa şi probabil vrea să audă cum comunică jucătorii între ei. Altă explicaţie nu vreau să cred că poate fi...

luni, 16 februarie 2009

EXCLUSIV. Sandu Golban: “Federaţia mi-a dat două cârje pe care mi le-a cerut înapoi”


Zilele trecute l-am întâlnit întâmplător pe unul dintre cei mai buni atacanţi ai fotbalului moldovenesc din ultimul deceniu, Alexandru Golban. L-am întâlnit virtual, pentru că este vorba de arhi-popularul site rusesc Odnoklassniki.ru, unde Sandu, probabil, ca şi mulţi alţi fotbalişti, discută câteva minute pe zi cu rudele şi prietenii. La propunerea mea de a face un interviu, internaţionalul moldovean a răspuns cu plăcere. Aseară i-am trimis câteva întrebări la care deja astăzi am şi primit răspuns. Ştiam că Sandu Golban este un tip inteligent, dar n-am crezut că va fi atât de sincer şi direct în răspunsuri.
Vă recomand să citiţi un interviu incendiar, în care Alexandru Golban scoate la iveală nişte lucruri şocante din fotbalul moldovenesc.


“Zimbru - simbolul fotbalului moldovenesc”

Blogger: Sandu, felicitări pentru titlul de golgheter al campionatului din Kazahstan. În Moldova n-ai reuşit acest lucru. Este mai slab campionatul Kazahstanului sau ai devenit tu mai bun cu timpul?
Sandu Golban: Mersi pentru felicitări. Campionatul Kazahstanului nici într-un caz nu este mai slab decât cel al Moldovei. În Moldova, la moment, doar Sheriff prezintă o forţă. Am devenit golgheter datorită întregului colectiv, mai ales, graţie paselor excelente ale lui Nurbol Jumaskaliev şi Ruslan Baltiev. Şi a simţului şi dorinţei de a înscrie.

Blogger: Eşti în pregătiri cu Tobol? Unde? Cu cine aţi jucat în timpul cantonamentelor şi câte goluri ai marcat?
Sandu Golban: Sunt în pregatiri cu Tobol. Recent mi-am prelungit contractul pentru încă un an. Nu prea am jucat, deoarece a fost un grup mare de jucători în probe. Am marcat un singur gol.

Blogger: Ai avut alte oferte în această iarnă?
Sandu Golban: Am avut oferte de la câteva echipe din Azerbaidjan şi din Austria, dar acum nu mai contează numele acestor echipe. Pot doar să vă spun că a fost vorba de formaţii de top. Am rămas aici pentru că mi s-au oferit toate condiţiile cerute.

Blogger: Între Zimbru şi Sheriff, la ce echipă ai prefera să joci?
Sandu Golban: Aş prefera să joc la Zimbru, pentru că acest club este simbolul fotbalului moldovenesc, indeferent în ce situaţie se află.


“Alegerile FMF - o ruşine!”

Blogger: Urmăreşti evenimentele din fotbalul intern?
Sandu Golban: Citesc ştirile pe internet.

Blogger: Cum crezi, alegerile FMF au fost trucate?
Sandu Golban: Alegerile au fost o ruşine a fotbalului moldovenesc.

Blogger: Care dintre cei 5 candidaţi a meritat, în opinia ta, să fie ales preşedinte FMF?
Sandu Golban: Mi-i greu să spun. Cred că domnul Guzun şi domnul Efros.

Blogger: Majoritatea suporterilor îl critică pe Rebeja că a acceptat funcţia de vicepreşedinte FMF. Lumea spune că trebuia mai întâi să candideze singur la funcţia de preşedinte. Tu ce crezi?
Sandu Golban: L-am cunoscut pe Radu Rebeja la echipa naţională şi din câte ştiu este o peroană cu carismă şi calităţi de lider. Are minte limpede şi cred că ar face treabă bună în calitate de preşedinte al FMF.

Blogger: Ţi-ar plăcea să faci parte din conducerea FMF?
Sandu Golban: Fără răspuns (nota redactorului).


“Federaţia mi-a dat două cârje pe care mi le-a cerut înapoi”

Blogger: Igor Dobrovolski are valoare pentru a conduce naţionala Moldovei?
Sandu Golban: Nu-l cunosc pe Dobrovolski ca antrenor.

Blogger: Care sunt greşelile comise de Dobrovolski în calitate de antrenor al naţionalei?
Sandu Golban: Nu pot să răspund deoarece nu cunosc metodele lui de a pregăti o echipă.

Blogger: Eşti supărat pe Dobrovolski că nu te convoacă la naţională?
Sandu Golban: Nu sunt supărat. Fiecare antrenor are viziunea lui, dar sunt ferm convinsc că nu m-aş pierde în echipa lui şi că ar putea invita jucătorul A.Golban măcar la un meci de verificare. Şi aceasta nu este doar părerea amea.

Blogger: De acord cu tine. O întrebare mai delicată. Te consideri cumva o victimă a naţionalei Moldovei după acea accidentare din Malta, care ţi-a curmat practic cariera? Te-a ajutat cumva Federaţia atunci?
Sandu Golban: Cei de la Federaţia s-au purtat foarte urât cu mine. Mi-au cumpărat 2 cârje, mi-au urat sănătate şi baftă, după care au uitat de mine. Am stat atunci mai bine de un an având piciorul rupt. După ce mi-am revenit, cei de la FMF m-au rugat să aduc cârjele la sediul federaţiei…


Cebanu: “Marş de aici! Ce, sunteţi Şevcenko sau Ronaldo?”

Blogger: Va reuşi Moldova să evite ultimul loc în grupă în aceste preliminarii?
Sandu Golban: Nu ştiu, fotbalul este imprevizibil.

Blogger: Cum crezi, de ce Moldova nu a reuşit nicio performanţă notorie la nivel de echipe naţionale? Ştim cu toţii de exemplul Letoniei, care s-a calificat la campionatul European având o echipă destul de modestă…
Sandu Golban: Deoarece jucătorii noştri nu au susţinere. Fac o mică paranteză. Când am fost să semnez cu Nurenberg, Kisling - jucătorul lui Bayer, juca atunci la echipa a 2-a a lui Nurenberg şi pe el îl creşteau ca pe o plantă gingaşă, ca apoi să ajungă la Bayer şi la echipa naţională. Se pare că a fost şi golgheter în Bundesliga. La noi, când vine timpul să pleci la un club mai mare şi când ajunge vorba de bani, zic: un milion. Ca apoi să scadă preţul la 450 mii euro. Aşa a fost cu mine. Noi nu avem manageri de fotbal. Toţi se gândesc la bani pentru moment, nu gândesc în perspectivă. Mulţi jucători buni din Moldova nu s-au realizat ca fotbalişti din cauza asta.

Blogger: Ce ar trebui să facă Federaţia pentru jucătorii echipei naţionale?
Sandu Golban: Nu ştiu. Să schimbe atitudinea faţă de jucători. Fiecare are personalitate şi trebuie respectat. Cu mulţi ani în urmă, când abia am absolvit liceul sportiv, am avut un conflict cu Boris Boguş, care era preşedintele echipei FC ULIM, unde activam ca jucător. Era vorba de nerespectarea contractului din partea clubului. Am mers atunci la FMF, la Pavel Cebanu. Dumnealui ne-a taiat-o sec: “voi ce căutaţi aici, ce sunteţi Şevcenko sau Ronaldo? Mergeţi de aici!”. Aşa sunt trataţi tinerii fotbalişti la FMF. După aşa cuvinte mă gândeam: ce caut eu în fotbal?
Am avut răbdare şi voinţă şi cu ajutorul multstimatului domn Ursachi şi a răposatului domn Şcaruba am ajuns la naţională, fără blaturi, prin muncă enormă depusă la antrenamente şi condiţii inproprii. Aşa se întâmplă în fotbalul nostru.

Blogger: Părerea ta: de ce mulţi fotbalişti îşi iau cetăţenia rusă şi refuză să mai joace pentru echipa naţională? Oare banii sunt mai importanţi?
Sandu Golban: Fac asta pentru că NU sunt respectaţi la echipa naţionala. Banii nu sunt mai importanţi decât naţionala ţării în care te-ai născut. Când vorbeam cu Stas Ivanov, primul lucru de care mă întreba era “când plec la naţională?”. Ivanov tot se gândeşte la naţională. De ce nu vine? Rămâne la discreţia voastră. Şi el nu e singurul...

Blogger: Care este cel mai bun atacant moldovean al momentului?
Sandu Golban: Acel care marchează. Suporterii ştiu mai bine.

Blogger: Ai participat vreo dată la jocuri truncate?
Sandu Golban: Nu. Sau nu am ştiut.

Blogger: Cum crezi, arbitrajul moldovenesc este corupt?
Sandu Golban: Nu pot spune. Dar cred că multe nu s-au schimbat...

Blogger: Care este cea mai mare problemă a fotbalului moldovenesc?
Sandu Golban: Probabil lipsa condiţiilor de pregătire. De-ar fi mai mulţi antrenori fideli fotbalului ca domnii Ursachi, Sajin, Andronic, fotbalul nostru ar progresa mult.

Din istoria fotbalului moldovenesc (video)

Cupa URSS (sezonul 1988-1989), 1/16 finală, retur

Nistru Chişinău - Dinamo Tbilisi 1:1
Marcatori: Pavlov, 43 - 1:0, Cedia, 82 - 1:1.





Ideea: www.moldfootball.com
Sursa: http://kazak1975.narod.ru/video-cccp/nistru-dinamo-tb_1_1_1988.avi

duminică, 15 februarie 2009

Moldova - Macedonia 1:1 (video)



Moldova - Macedonia 1:1
60' Valeriu Andronic - 53' Pandev

Moldova: Moraru, Savinov, Lascencov, Epureanu, Golovatenco, Cebotaru (57' Alexeev), Onica (69' Corneencov), Andronic (75' Marian), Suvorov, Bugaiov, Ovseannicov (57' Manaliu).

Macedonia: Milosevski (46' Pacovski) - Sedloski (65' Mojsov), Noveski (46' Sikov), Mitreski - Grozdanoski (46' Lazarevski), Popov (46' Petrov) - Sumulikoski (46' Demiri), Trajanov - Pandev - Maznov, Stojkov (46' Tasevski)

Dobrovolski îşi merită locul... Am motive să cred altfel

Igor Dobrovolski merită postul de selecţioner al naţionalei Moldovei. Deşi eu nu împărtăşesc această părere, aşa au decis cititorii acestui blog. Din 89 de persoane care au votat în sondaj, 42 (47%) cred că Dobrovolski merită scaunul de antrenor al naţionalei. 35 (39%) de respondenţi au fost contra lui Dobrik, iar 12 (13%) încă nu s-au decis.


De ce cred că Dobrovolski NU merită să fie selecţionerul reprezentativei Moldovei:

1. Pentru că pune interesele proprii în faţa celor ale echipei naţionale, lucru recunoscut şi de preşedintele FMF, Pavel Ciobanu. Exemple: Convocarea unor jucători (Ilescu, Carauş, Copelciuc, Calincov) care nu au valoare de echipa naţională. Aceşti fotbalişti, plus alţi câţiva, fie sunt legaţi prin contract de echipa Academia (patronată de Dobrovolski), fie au fost jucători ai Academiei, fie au contracte de impresariat cu apropiaţii lui Dobrovolski. În consecinţă, actualul selecţioner este direct interesat ca aceşti jucători să fie promovaţi la echipa naţională, să le crească cota şi să prindă un contract avantajos din punct de vedere financiar atât pentru club, cât şi pentru jucător sau agent. Altfel spus, Dobrovolski a făcut din echipa naţională a Moldovei o piaţa unde îşi expune marfa proprie.
2. Neconvocarea la echipa naţională a unor jucători valoroşi (pentru nivelul Moldovei) – Catânsus, Ivanov, Dadu, Bolohan – tocmai pentru a le face loc jucătorilor de care este interesat direct. Vezi punctul 1.
3. Lipsa experienţei de antrenor. A preluat naţionala Moldovei după 2 ani de activitate în calitate de antrenor al echipei Tiligul Tiraspol, unde a activat fără a avea studii în domeniu.
4. Rularea jucătorilor la echipa naţională. În era Dobrovolski, timp de 2 ani, pe la naţionala Moldovei au trecut în jur de 40 de jucători. La fiecare meci echipa a jucat cu o componenţă modificată mai mult de 50% faţă de partida precedentă. Ori, omogenitatea şi legăturile de joc înseamnă foarte mult la o echipă. Dobrovolski a fost fotbalist şi trebuie să cunoască aceste lucruri. Nu poţi avea constanţă în joc dacă schimbi echipa de la meci la meci. De aici şi rezultatele oscilatorii ale naţionalei noastre.
5. Nu accept ca selecţionerul Moldovei să spună despre un fotbalist că „îl doar în fund de el”, cât de prost n-ar fi acest jucător. Revolta mea este şi mai mare pentru că Dobrovolski a aruncat aceste cuvinte cu referire la nişte jucători (Gaţcan, Josan) care au contribuit decisiv la palmaresul său de antrenor. Mare, mic, dar Dobrovolski va avea în CV victorii cu Ungaria la scor, Malta, Bosnia în deplasare – un mare merit avându-l jucătorii de care lui îi este „до одного места”. Şi pe urmă ne întrebăm de ce aceşti fotbalişti refuză echipa naţională... Noi nu avem în Moldova foarte mulţi jucători de valoarea lor ca să ne permitem luxul de a da cu piciorul în ei.

Ar mai fi multe de spus, dar mai las pentru altă postare. Sunt sigur că după meciurile cu Elveţia suporterii îşi vor schimba părerea...

sâmbătă, 14 februarie 2009

Fotbalul moldovenesc – Triunghiul Bermudelor

Una dintre cele mai mari surse de informare de pe net, The Global Football Database, prezintă fotbalul moldovenesc (http://www.gfdb.com/Association.166.Moldova.aspx)
într-o imagine neclară. The Global Football Database oferă o listă de cluburi, în ordine alfabetică, care reprezintă fotbalul nostru. Mai mult de jumătate dintre acestea, însă, nu mai există de mult timp. Iată lista completă a echipelor moldoveneşti pe care le afişează The Global Football Database:

Agro Chisinau *
Attila Ungheni *
Bugeac Comrat *
Ciuhur Ocnita *
Codru Calarasi *
Constructorul Leova *
Cristalul Falesti *
Dacia Chisinau
Dinamo Bender
Energhetic Dubasari *
FC Hincesti *
FC Tiraspol
Happy End Camenca *
Locomotiva Basarabeasca *
MHM-93 Chisinau *
Moldova Boroseni *
Moldova-Gaz Chisinau *
Nistro Ciobruciu *
Nistru Otaci
Olimpia Balti
Politehnica Chisinau
Progresul Briceni *
Roma Balti *
Sheriff Tiraspol
Sinetza Causeni
Speranta Nisporeni *
Sportul Studentesc Chisinau *
Spumante Cricova *
Stimold Chisinau *
Tebas Chisinau *
Tiligul Tiraspol
Torentul Chisinau *
Tricon Cahul *
Unisport Chisinau *
Universul Ciuciuleni *
Victoria Cahul *
Zimbru Chisinau

* (notă: cluburi care nu mai există)

Dobrovolski - deşteptul anului 2008

"Mă doare într-un loc de aceşti fotbalişti..."
Selecţionerul Moldovei s-a referit la moldovenii care joacă în campionatul Rusiei.

Alte "perle" marca Dobrovolski găsiţi mai jos >>>>>



Finalul e tare: "Atâta ruşine n-am simţit demult...". Ai şi de ce.

vineri, 13 februarie 2009

Baha-buha blea...

Declaraţii care au intrat în istorie

Pavel CIOBANU, preşedinte FMF



8.08.2008

"Krepleak" Otaci action

Fotbal fără margini


În SUA activează de 2 ani clubul de fotbal Haiduc Moldova! Echipa joacă în Liga a 3-a, de amatori, şi se află pe locul 3 după 6 etape, la un singur punct în spatele liderului. De unde şi cum a apărut această echipă moldovenească în soccerul american aflaţi chiar de la autorii proiectului.

“Haiduc Moldova este un club de fotbal fondat în ianuarie 2007 de un grup de basarabeni care s-au stabilit cu traiul sau cu serviciul în Seattle (sau în împrejurimele acestuia), statul Washington, SUA. Haiduc Moldova este primul club de fotbal din Republica Moldova înregistrat într-o competiţie oficială de amatori din Statele Unite.
Totul a început din dragostea pentru fotbal. Seara, după lucru, sau în weekend, ne întâlneam în parcuri la aer liber. La început la o bere, apoi la un mini-fotbal. Numărul doritorilor de a juca fotbal a crescut o dată cu mărirea comunităţii de basarabeni.

Astfel, în iarna anului 2007, am fondat echipa Haiduc Moldova şi ne-am înregistrat oficial în GSSL. Am început să ne pregătim de 2-3 ori pe săptămână, seara după lucru. Toate cheltuielile echipei au fost şi sunt suportate de către membrii clubului, inclusiv taxa de participare la GSSL şi costurile pentru echipament.

În primăvara anului 2007 echipa Haiduc Moldova a participat la primul său turneu oficial, GSSL Spring Division 3B.

Haiduc Moldova are la activ 4 turnee jucate: GSSL Spring 2007, Fall 2007, Spring 2008 Division 3 si Seattle International Cup 2007. La Seattle International Cup 2007 echipa noastră a reprezentat Republica Moldova, mai precis comunitatea de basarabeni care activează în Washington, USA.

De-a lungul timpului pentru Fotbal Club Haiduc Moldova au jucat peste 30 fotbalişti (basarabeni, români, mexicani, americani şi chiar un kenian). Avem la activ peste 30 de meciuri oficiale. Echipa are deja si un site oficial http://www.haiducmoldova.com/, unde puteţi găsi toată informaţia despre noi.”

joi, 12 februarie 2009

Revine Regele!


Maradona a câştigat primul mare duel în calitate de antrenor! Chiar dacă toată lumea a zâmbit sarcastic atunci când El Pibe D’Oro a preluat naţionala Argentinei, Regele fotbalului le-a dat o palmă tuturor prin această victorie clară, cu 2:0, în faţa Franţei chiar la Marsilia. Jonas Gutierrez şi Lionel Messi i-au făcut un cadou regesc lui Maradona în a 100-a zi a mandatului său de selecţioner.

Diego Armando Maradona a fost fotbalistul meu preferat şi aşa a rămas până astăzi. A avut probleme cu drogurile, cu mafia napolitană, cu poliţia italiană, cu presa argentiniană, cu obezitatea. Societatea şi mediul în care a trăit nu l-au înţeles şi i-a fost greu. Oamenii geniali sunt cei mai dificili. Maradona a ştiut, însă, cum să treacă peste toate şi a ştiut să se ridice de fiecare dată când a căzut. Nu cad doar cei care nu zboară. El s-a născut ca să zboare. A zburat la Mexico’86, la Copa del Mondo’90, la Boca Juniors, Barcelona, Napoli... Pe teren a fost Dumnezeul fotbalului. Şi nici un Pele, Cruiff, van Basten, Zidane sau Ronaldo nu se pot compara cu el – cel mai mare geniu al fotbalului.



Am urmărit aseară cu interes meciul Franţa – Argentina şi sper ca Maradona, în calitate de antrenor, să aibă aceleaşi rezultate pe care le-a avut ca jucător. Mai ales că alături de el pe banca Argentinei stă Carlos Bilardo, cel care s-a aflat acolo atât în Mexic’86, cât şi în Italia’90.

Exemplul FC Boldureşti

Ce nu au toate echipele din Divizia Naţională, are o formaţie de Liga raională. Echipa FC Boldureşti, care evoluiază în campionatul raionului Nisporeni, are propriul site. www.fcbolduresti.com este adresa de net, pe care, dacă o accesaţi, puteţi afla nu doar informaţii despre echipa din Boldureşti, dar şi despre cum evoluiază lucrurile în fotbalul raional. Impresionant pentru cluburile noastre de top, dar normal pentru cineva care merge în pas cu timpul. Concluzia: multe cluburi „mari” din Moldova n-au habar de management, marketing, promovarea imaginii, etc. Aceste cluburi s-au trezit pe o plută în mijlocul lacului şi se mişcă după cum bate vântul. Şi se mai supără când le spui că sunt diletanţi.

În Divizia Naţională două cluburi încă nu cunosc noţiunea de „site”. Acestea se numesc Dinamo Bender şi Academia Chişinău. Tiligul Tiraspol, deşi este dat pe site-ul FMF cu adresa www.fctiligul.net, se deschide într-o fereastră ciudată, care ne propune să descărcăm programa e-mule. Este un cuvânt asemănător în limba rusă... La fel şi Nistru Otaci. Are adresă (http://www.fcnistru.com/), dar n-are site. E blocat. Rapid Ghidighici e puţin mai avansat. Se deschide site-ul http://www.rapid.md/, dar nu găseşti nimic pe el.
Celelalte 6 cluburi din DN au site-uri funcţionabile, dar unele dintre ele lasă mult de dorit.
http://www.fc-sheriff.com/
http://www.zimbru.md/
http://iskra-stal.com/
http://www.fcolimpia.md/
http://www.fc-tiraspol.com/
http://www.fcdacia.md/

Un material care m-a trezit

Zilele trecute, după alegerile FMF, aveam ceva dubii vizavi de ideile mele despre fotbalul moldovenesc în general. În această seară, însă, am găsit întâmplător un material care m-a readus la realitate. Chiar vă rog să-l citiţi ca să aflaţi ce cred oamenii care nu au nicio tangenţă cu fotbalul.
Materialul, care se întitulează "Ciobanu contra lui Ciobanu", îl găsiţi aici http://vciobanu.blogspot.com/ şi a fost scris pe 6 februarie.

Cum au jucat adversarele noastre

Adversara Moldovei din grupa a 2-a preliminară pentru Campionatul Mondial 2010, Elveţia, a remizat acasă, scor 1:1, cu reprezentativa Bulgariei. Elveţienii au fost conduşi cu 1:0 după golul bulgarului Popov din minutul 33, însă au reuşit egalarea în ultimul minut al primei reprize. Autorul golului – B. Huggel.
Naţionala Moldovei va juca contra selecţionatei Elveţiei de două ori în doar 4 zile: pe 28 martie, la Chişinău şi pe 1 aprilie, în Elveţia.
Tot miercuri, alte 3 adversare ale Moldovei din grupa a 2-a au jucat meciuri amicale.
Letonia a încheiat la egalitate, 0:0, acasă, cu Armenia.
Israel a învins Ungaria cu 1:0 (Benayoun, 77).
Grecia a făcut egal, acasă, cu Danemarca, 1:1. Grecii au egalat în minutul 61 prin Gekas.


Programul naţionalei Moldovei în preliminariile CM 2010:

28 martie: Moldova – Elveţia
1 aprilie: Elveţia – Moldova
5 septembrie: Moldova – Luxemburg
9 septembrie: Moldova – Grecia
10 octombrie: Israel – Moldova
14 octombrie: Letonia - Moldova


Clasament (după 4 etape):

1. Grecia - 9 puncte
2. Israel – 8
3. Elveţia – 7
4. Letonia – 4
5. Luxemburg – 4
6. Moldova - 1

miercuri, 11 februarie 2009

1:1 cu Macedonia

Naţionala Moldovei a remizat astazi cu Macedonia, scor 1:1, într-un amical organizat pentru suporterii moldoveni, care se odihnesc în aceste zile pe litoralul din Antalia. Şi cum în Turcia sezonul estival se află în pauză de iarnă, singurii, dar cei mai importanţi suporteri moldoveni prezenţi la meci au fost angajaţii Federaţiei, plus alţi câţiva prieteni de-ai noului preşedinte FMF, care au făcut parte din delegaţie, potrivit vechii tradiţii. Posibil să fi fost la meci şi unu-doi impresari moldoveni, care sunt în Turcia la „servici” în această perioadă a anului. În rest, simplii suporteri au stat cu ochii pe net, aşteptând noi detalii în scris. Iar cei care nu au net vor afla abia la ştiri (dacă Moldova 1 va avea sport astăzi) scorul final.

Moldova – Macedonia 1:1
Au marcat: Valeriu Andronic (59), respectiv Pandev (55).
Moldova: Moraru, Savinov, A.Epureanu, Laşcencov, Golovatenco, E.Cebotari, Onică, V.Andronic, Suvorov, Ovseannicov, Bugaev. Rezerve: Copelciuc, Manoliu, Marian, Alexeev, Corneencov, Calincov

marți, 10 februarie 2009

Lista secretă a lui Dobrovolski

FMF nu vrea să recunoască nici în ruptul capului că cei mai buni fotbalişti moldoveni preferă cetăţenia rusă în detrimentul celei moldoveneşti. De fiecare dată, Federaţia dă publicităţii lista jucătorilor convocaţi oficial (www.fmf.md) de Dobrovolski, în care sunt incluşi mai mulţi fotbalişti care nu mai au dreptul de a evolua pentru naţionala Moldovei. Covalciuc, Ivanov, Josan sau Gaţcan nu mai pot juca sub tricolor pentru că sunt legitimaţi pentru echipele lor de club ca cetăţeni ruşi, iar în Rusia nu se permite dubla-cetăţenie. Cu atât mai neclară este această listă de uns ochii suporterilor. Pentru că, oricât de mult n-am vrea noi toţi să-i avem la naţională pe Covalciuc, Gaţcan, Josan sau alţii, acest lucru nu este posibil atâta timp cât legislaţia Rusiei nu permite dubla-cetăţenie.

În aceste condiţii Dobrovolski face de fiecare dată 2 liste cu jucătorii convocaţi. Una pentru site-ul oficial FMF, iar cealaltă – reală, pentru el, conţine numele celor care vor face parte din lot. Deja toată lumea s-a obişnuit cu asta. Cred că mai greu îi va fi lui Rebeja, dar, până la urmă, va intra şi el în horă.

Faptul că Denis Calincov s-a pregătit în această iarnă alături de jucătorii echipei Academia, i-au adus acestuia încă o convocare la echipa naţională. Selecţionerul Igor Dobrovolski l-a inclus pe Calincov în lista secretă a jucătorilor care au plecat în Antalia pentru amicalul de mâine contra reprezentativei Macedoniei.

Un alt jucător-surpriză este Victor Marian, care evoluiază în Divizia a treia valorică a României. În vârstă de 24 de ani, Marian a fost convocat în premieră la naţionala Moldovei. Ca să nu vă revoltaţi prea tare, vreau să vă comunic ferm că multe echipe din Divizia a 3-a românească ar face faţă cu brio în Divizia noastră naţională.

Potrivit listei secundare a lui Dobrovolski, în Turcia au mai plecat portarii Copelciuc (Academia Chişinău) şi Mihai Moraru (Petrolul Ploieşti), care i-au înlocuit pe Namaşco şi Calancea – ambii accidentaţi. Vitalie Manoliu (Iskra Rîbniţa), Oleg şi Igor Andronic (ambii de la Zimbru). Vor lipsi Covalciuc, Ivanov, Bordian, Ţîgîrlaş.

Meciul Moldova – Macedonia se va juca miercuri, 11 februarie, de la ora 16, în Antalia (Turcia).

„Unirea” nu mai vine

„Unirea” Urziceni (locul 2 în România) şi-a anulat cantonamentul programat pentru perioada 14-18 februarie, la Chişinău. Echipa antrenată de celebrul fotbalist Dan Petrescu a refuzat să mai vină în Moldova din cauză că nu a găsit un teren natural pentru antrenamente.

MM Stoica: „Nu mai venim pentru că am fost trataţi ca nişte amatori. Cei de la Zimbru ne-au propus să ne antrenăm şi să jucăm meciuri amicale pe teren artificial, lucru pe care nu l-am acceptat. Probabil oamenii nu realizează că noi suntem un club care luptăm la titlu într-un campionat mult mai tare decât cel al Moldovei. Dacă un amical cu noi nu înseamnă nimic pentru cei de la Zimbru, asta este. Să-şi păstreze terenul pentru meciurile cu Academia sau Rîbniţa.”

luni, 9 februarie 2009

КАНДИДАТЫ, ПРОИГРАВШИЕ ВЫБОРЫ ПРЕДСЕДАТЕЛЯ НФФ, ОСПОРЯТ ИХ РЕЗУЛЬТАТЫ


Кишинев. Кандидаты на пост председателя Национальной федерации футбола (НФФ) Петр Эфрос, Игорь Опря и Василе Ватаману считают, что победа на выборах Павла Чобану неправомерна и требуют ее аннулирования.
В понедельник на пресс-конференции в агентстве «ИНФОТАГ» Эфрос зачитал обращение, адресованное президенту Владимиру Воронину, правительству и парламенту.«Мы возмущены тем, как был избран Чобану на должность председателя. Он надавил на всех, а то обстоятельство, что выборы были открытыми, привело к тому, что давление оказало свое воздействие», - сказал Эфрос.
В обращении говорится также, что Чобану допустил многочисленные налоговые нарушения в бытность главы федерации.«Требуем от налоговых органов и Центра по борьбе с экономическими преступлениями и коррупцией проверить деятельность председателя НФФ, который заявляет, что его поддерживает руководство страны. Мы не верим, что руководство участвует в беззакониях, допускаемых Чобану», - сказал Эфрос.
Справка «ИНФОТАГ»: Чобану впервые был избран председателем федерации в 1997 г. В 2001 и 2005 г. избирался повторно. В пятницу избран на очередные четыре года.
Sursa: Infotag

sâmbătă, 7 februarie 2009

Şah şi... gol !

Stau şi mă gândesc. Pentru ce îmi trebuie mie să scriu atâta despre fotbal. Mă refer la fotbalul moldovenesc. Oricum nu te bagă nimeni în seamă. Adică te bagă, dar numai nu în seamă. Discutam aseară cu un prieten, un înfocat suporter al fotbalului italian. Eu ziceam că-mi place mai mult campionatul Angliei, al Spaniei. Mult spectacol, o duzină de goluri... Iar el îmi explica despre jocul tacticizat la maximum din Il Calcio... Am făcut instinctiv o paralelă cu fotbalul nostru şi am stricat tot farmecul discuţiei. Prietenul meu s-a supărat rău. Nici nu a vrut să audă. „Păi, ce, tu consideri că noi avem fotbal?”, m-a întrebat el cu răutate şi am pus punct discuţiei la acest capitol.
Chiar. De ce n-aş scrie, de exemplu, despre şah... Este unul dintre cele mai mediatizate sporturi de la noi. Jurnaliştii sportivi reflectează într-o veselie competiţiile de şah. Cu cât mai mult scrii, cu atât mai multe premii încasezi la sfârşit de an. Doar nu degeaba preşedinte al Asociaţiei presei sportive este un oarecare domn Colesnicenco, prietenul prietenului meu, Tudor Scripcenco.
Pentru mine şahul este un sport extrem. Numai că el se plasează la extrema opusă sporturilor extreme. Adică, niciun risc. Sportul minţii, cum încerca să mă convingă Iurie Opincă. Minţii, probabil de la verbul „a minţi”. Adică ne minţim singuri că şahul ar fi un sport. Aleargă mintea prin cap până ameţeşte şi pe urmă coboară în burtă... Să-l ia naiba de sport-extrem ce este el.
Patriarhul presei sportive româneşti, Ioan Chirilă, spunea în cartea „Frumoasele noastre duminici”: „Nu-mi place şahul. E ca şi cum nu te-ai gândi la nimic. Competiţia e cu totul altceva...” De asta nu pot eu să scriu despre şah. Nu că nu aş vedea competiţia. Dar că nu vreau să mă gândesc la nimic.

vineri, 6 februarie 2009

Hai la circ!

Din start vreau să le mulţumesc celor de la FMF, sincer, pentru că mi-au permis să asist la cel mai perfect spectacol regizat vreodată de către ei. Ideal. Le-aş da premiul Oscar pentru regie. Pe bune. Atât de bine s-au pregătit pentru alegerile de astăzi, încât şi-au eliminat cei 4 adversari din start. Totul a decurs conform scenariului. Fiecare şi-a învăţat textul la perfecţie. Microfoanele ajungeau numai unde trebuiau să ajungă. Moderatorul Cârlan (a nu confunda cu Ciobanu) le închidea gura imediat celor care încercau timid să se revolte. Iar când le-a venit rândul candidaţilor să vorbească, aceştia au primit câte 7 minute. Doar 7 minute ca să-şi citească programul. De parcă nimeni nu-l ştia. Efros n-a mai fost cel de la conferinţele de presă. I s-a pus imediat pumnul în gură. Fluierături şi scandări venite dinspre câţiva indivizi (adepţi ai preşedintelui) l-au blocat. Cârlan era examinatorul. Efros – elevul. Păcat că n-a fost nimeni de la Circul de Stat. Ar fi avut ce învăţa. A urmat Guzun. Acelaşi tratament. De parcă n-ar fi fost un candidat la preşedinţia FMF, dar un inculpat în faţa judecătorilor. Mulţi alegători erau şocaţi. Ziariştii la fel. În schimb, oamenii lui Paşca îşi jucau rolul vieţii. Huiduieli şi fluierături. De parcă am fi fost la strungă. Câţiva delegaţi cereau insistent să-şi spună părerea, dar au fost ignoraţi complet. Nu erau din tabăra organizatorilor. Ceauşescu? O comparaţie bună. Eşti cu noi – vorbeşti. Eşti contra noastră – poţi pleca. Oricum nimeni nu te ia în seamă.

Până la urmă, cei 4 contracandidaţi ai lui Ciobanu au părăsit sala cu scandal, în semn de protest. Înainte de a se vota.





Dar cui îi mai păsa? Imediat s-a dat verdictul. A rămas un singur candidat. Votăm deschis? Da! Şi au votat. Iar ca umilinţa să fie completă, după un moment de ezitare, s-a decis să se voteze deschis şi candidaturile răsculaţilor. Nu mai înţelegeai nimic. Adunarea Generală FMF s-a transformat într-o piesă de comedie. Sau tragi-comedie. Ciobanu le-a arătat băţul la toţi. Să nu mai încercaţi! Aici, eu sunt stăpânul!
Ce gust amar. Am ajuns să văd asta în secolul 21! Democraţie? Să fim serioşi. Suntem cel mai amărât popor din lume. M-am convins de asta încă o dată, dacă mai era nevoie.
Foto: http://www.fmf.md/. Joseph Mifsud (vicepreşedinte UEFA) îi mulţumeşte lui Pavel Ciobanu pentru spectacolul oferit. În limba fotbalului...

miercuri, 4 februarie 2009

Porcul în ajun nu se îngraşă

Nu, domnilor! Nu m-aţi convins! Cu expresii de lemn şi promisiuni măreţe nu poţi cumpăra sufletul unui om. Fotbalul nostru nu se va schimba şi din cauză că specialiştii noştri nu ştiu să vorbească. Dacă vrei într-adevăr să schimbi ceva, nu ai dreptul să vii în faţa publicului nepregătit. Ce am înţeles eu din emisiunea de azi? Mai nimic. Nu am văzut prin ce sunt mai buni ceilalţi candidaţi decât Ciobanu. Doar prin faptul că nu sunt aroganţi? Sau că promit că vor face mai mult? Dar de unde să ştiu eu, un simplu antrenor de la Briceni, că altul va face mai mult decât Ciobanu. Şi de ce, mă rog, Ciobanu este aşa de rău? Doar pentru că i-a invitat pe alegători la o seară de creaţie în Vadul lui Vodă? Niciodată! Din contră. Moldoveanul nu se va da în lături de la un păhar de vorbă.
Am aşteptat astăzi noi dezvăluiri de la Petru Efros. Dar nici pe cele vechi nu le-am înţeles. Fără coerenţă în vorbire. Parcă vroia să le spună pe toate într-o singură frază. Praporşcic se uita la el ca acela la poarta nouă. Nu înţelegea nici o boabă. Sărmanul. Recunoscuse din start că nu se pricepe la fotbal.
În schimb, Vătămanu s-a dezlănţuit. Comparativ cu ce spunea la „Fotbal Hebdo”, fostul ofiţer de presă FMF a dat un adevărat recital în această seară. Dar iarăşi, prea puţine argumente. De ce el şi nu Ciobanu?
Sandu Guzun a avut cea mai serioasă prestanţă. Dar parcă prea mult a insistat cu fotbalul de la sate. Totuşi imaginea unei Federaţii este echipa naţională şi rezultatele acesteia. Nu trebuie să punem accentul pe un anumit contingent. Toţi trebuie să fie egali în faţa unui preşedinte FMF.
În final, voi spune câteva cuvinte şi despre cei care au considerat că nu trebuie să vină la emisiune. Am prevăzut absenţa lui Ciobanu. Nu e nimic surprinzător în asta. Actualul preşedinte FMF ne tratează pe toţi de la înălţimea „gemenilor” din New York, dispăruţi de 8 ani. Aroganţa lui n-are margini. Omul se consideră rege al fotbalului moldovenesc. Să nu ajungă cumva să nu mai aibă pe cine conduce. Pe de altă parte, însă, îl înţeleg. Dacă venea, era în inferioritate numerică şi toate oalele se spărgeau de capul lui.
Igor Oprea a făcut bine că nu a venit. Pentru că dacă venea şi deschidea gura, pierdea şi cele câteva voturi pe care le-a adunat până acum. Dacă le-a adunat. Dar nu din cauza asta n-a venit Oprea. Băiatul se află în teren. A luat în serios rolul de candidat. Un lucru doar vreau să-i transmit: Igor, porcul în ajun nu se îngraşă.

Repetiţie eşuată din start

În acestă seară vom asista la o repetiţie artificială şi incompletă a Adunării Generale FMF, programată pentru vineri, 6 februarie. Euro TV a invitat toţi candidaţii la şefia Federaţiei pentru prima şi ultima polemică televizată în direct înaintea scrutinului celei mai importante şi mai bogate Organizaţii obşteşti din Moldova. Mi-aş fi dorit enorm să fiu în locul lui Sergiu Praporşcic şi să moderez această întrunire a celor care sunt decişi, deocamdată verbal, să schimbe faţa fotbalului nostru. Nu s-a putut. Nici n-am cerut. Asta e realitatea. Nu avem în ţară nicio emisiune TV despre fotbal!..
Pentru că tot am insomnii, e ora 3.20, aş vrea să fac o previziune a istoriei „Epicentrului” din această seară. Am spus şi la începutul articolului că talk-show-ul de astăzi va fi incomplet. Sunt sigur că dintre cei 5 candidaţi va lipsi tocmai principalul, adică Pavel Ciobanu. Cum s-a întâmplat şi acum 4 ani, Ciobanu va evita dialogul în direct, la TV, cu contracandidaţii săi. În primul rând din cauza incapacităţii de a purta un dialog deschis, conştientizând faptul că ceilalţi 4 oponenţi cunosc foarte bine fenomenul fotbalistic şi îl vor contrazice la fiecare pas. Ar mai fi multe argumente, dar actualul şef FMF le va anula pe toate prin simpla absenţă de la emisiune.
Aşa că, dragi amatori ai fotbalului, nu aşteptaţi mare spectacol deseară. Va fi o emisiune ordinară, în care fiecare candidat din cei 4 va încerca să câştige câteva voturi în plus pe ultima sută de metri. Petru Efros va fi ca de obicei „capul de afiş”, încercând să demonstreze că banii FMF s-au cheltuit în scopuri personale de către Ciobanu, că sunt „bani negri” în arbitraj, etc. Vasile Vatamanu va da afirmativ din cap, dar va evita să facă declaraţii concrete, spunând că el n-a avut niciodată acces la contabilitatea Federaţiei. Sandu Guzun, pf, duce o politică paşnică şi se va limita la a enumera punctele din programul său electoral. Iar Igor Oprea... va trebui să fim foarte concentraţi la ce va spune pentru că s-ar putea să nu înţelegem nimic.
Cam asta ne aşteaptă la „Epicentrul” din această seară. Acestea fiind spuse, vă mulţumesc pentru atenţie. Noapte bună şi somn uşor pentru încă 4 ani.

marți, 3 februarie 2009

Show la TV

Miercuri seara, de la ora 21.30, la Euro TV, vin toţi candidaţii la funcţia de preşedinte FMF. Pavel Ciobanu, Petru Efros, Sandu Guzun, Igor Oprea şi Vasile Vătămanu vor fi faţă în faţă la emisiunea "Epicentru", moderată de Sergiu Praporşcic. Focul pe ei!

Oprea candidează ilegal !

Igor Oprea, unul dintre cei cinci candidaţi la funcţia de preşedinte FMF, a fost înscris în această cursă în mod ilegal! Greşeala aparţine FMF, care a acceptat cererea venită de la FC Floreni prin care fosta echipă înaintează candidatura lui Igor Oprea la şefia Federaţiei. Potrivit Statutului FMF, articolul 11 (Condiţiile de obţinere a statutului de membru afiliat), punctul 11.2., pentru obţinerea calităţii de membri afiliaţi la FMF cluburile de fotbal trebuie să fie persoane juridice şi să participe în campionatul naţional la fotbal. Cum FC Floreni nu participă în campionat, lucru consemnat de către Comitetul Executiv, această echipă nu are calitate de membru FMF (conform articolului 11 al Statutului FMF) şi, respectiv, nu poate să înainteze candidaţi la funcţia de preşedinte FMF. Responsabil cu primirea actelor care vor fi discutate la Adunarea Generală este secretarul general FMF, Nicolae Cebotari.

Între timp, surse din tabăra lui Igor Oprea, dezvăluie alte elemente picante ce ţin de alegerile FMF. Pogramul electoral prezentat de Oprea pe 27 de pagini este TEZA ANUALĂ A UNUI STUDENT de la USEFS. Lucrarea a fost eliberată de către Nicolae Crăciun, profesor la Universitatea de sport şi fost şef al arbitrilor FMF.

2 victorii din 3!

Accesaţi adresa http://www.budonet.org/events/matcheva-zustrich ca să vedeţi primii paşi ai moldovenilor în K1 (free-fight).

duminică, 1 februarie 2009

Ce întreabă femeile în timpul meciului…

Ăştia cu cine joacă?
Pot să schimb pe alt post?
Auzi, Cristiano Ronaldo e căsătorit?

CONTINUĂM?

Ţie care tricou îţi place mai mult?
Ăia care n-au mingea de ce fug?
Te interesează şi prelungirile?
Câte reprize sunt în total?
Ăia de ce joacă aşa de dur?
Dacă în spatele porţii este plasă de ce nu se pune şi în jurul terenului?
Cât de înalt se poate lovi cu mingea?
Vrei să vorbeşti cu mama la telefon?
A mai rămas mult până la final?
Ce crezi, când vom avea timp să mergem şi noi la cinematograf?
Mă mai iubeşti?..
Te duci să-mi cumperi şi mie ceva dulce?
De ce au luat bătaie?
În minutul 90 femeia întreabă: cine a dat gol?
Ăştia joacă şi dacă plouă?
Dacă dau ăştia gol ce se întâmplă?
Când se termină meciul?
Lasă că afli mâine cum s-a terminat.
Nu ţipa la goluri că sperii copilul.
Vrei să vezi meciu’?
Cu cine ţii?