Statul și fotbalul

În perioada de criză economică, țări cu fotbal dezvoltat, ca Argentina, și mai puțin dezvoltat, precum Uzbekistan, au decis să acorde un sprijin important pentru fenomenul social numărul un – fotbalul.

Astfel, în Uzbekistan, statul a alocat un buget de 30 de milioane de dolari pentru achiziții de jucători de valoare mondială, dar și pentru promovarea fotbalului. Uzbecii au ajuns să aibă în campionatul intern celebrități ca Felipe Scolari (venit de pe banca lui Chelsea), Rivaldo sau Zico (plecat între timp la CSKA Moscova). Au invitat și au găzduit vedete precum Etoo sau Messi, pur și simplu, pentru a spori interesul oamenilor pentru fotbal…

În Argentina conducerea țării a mers și mai departe. Printr-o hotărâre de guvern s-a decis anularea contractului dintre Federație și o companie particulară de televiziune, care prevedea suma de 69 de milioane de dolari pentru drepturile TV. Guvernul a dăruit cluburilor un nou contract, de 154 de milioane (de peste 2 ori mai mare), cu televiziunea națională. Astfel a fost salvată competiția internă, debutul căreea a fost amânat din cauza datoriilor pe care le au cluburile (impozite și salarii).

În ambele exemple de mai sus, meritul cel mare aparține Federațiilor de fotbal, care au bătut insistent la ușa statului, care, într-un final, li s-a deschis. Aceste două exemple ar putea servi drept punct de reper pentru Federația noastră. De data asta nu spun nimic rău, deși este loc. Cei de la FMF ar trebui să fie mult mai insistenți și să caute căi către conducerea țării nu doar înaintea alegerilor de la Federație. Cu un sprijin din partea statului, fotbalul moldovenesc ar putea deveni cu adevărat calitativ, ținând cont de faptul că talente avem cu carul.