vineri, 20 noiembrie 2009

Ioan Chirilă

10 ani de la moartea Patriarhului

Ioan CHIRILĂ
25 octombrie 1925 - 21 noiembrie 1999

Biografie

Ioan Chirilă s-a născut la data de 25 octombrie, 1925, în oraşul Ismail din sudul Basarabiei - o localitate care aparţine în prezent Ucrainei.

Tatăl său, Ştefan G. Chirilov, născut în anul 1890 în comuna Cairaclia, judeţul Ismail, era agricultor şi industriaş, primar al comunei Cairaclia, preşedinte al Băncii Populare din aceeaşi comună, decorat cu Meritul Comercial Clasa I, ordinele Coroana României şi Steaua României în Gradul de Cavaler.

Mama, Caliopi Alaman, era de origine greacă, familia ei fiind venită în România din insula Andros.
Ioan Chirilă încă nu împlinise cincisprezece ani, când un cumplit vârtej al istoriei - smulgerea Basarabiei din trupul României şi alipirea acesteia la Uniunea Sovietică - l-a rupt brutal de locurile copilărei. Aşa a ajuns să treacă Dunărea, împreună cu familia sa, stabilindu-se la Galaţi, iar apoi la Brăila, unde a absolvit liceul, şi mai târziu la Bucureşti, unde s-a înscris la Facultatea de Drept, pe care a absolvit-o în 1949.

Prezenţa sa în presă datează din 1951, când începe să scrie în calitate de redactor la editura "Sportul Popular", unde ocupă postul de redactor până în 1961. În 1974 devine şef de rubrică la aceeaşi publicaţie, apoi publicist comentator (1971-1978) şi şef de secţie (1978-1993).

În anii '70, deţine la Radiodifuziunea Română o rubrică permanentă în calitate de comentator.
În 1993, devine director general al Gazetei Sporturilor.
Din 1997 activează ca senior editor la ziarul Pro-Sport.
Încetează din viaţă la data de 21 noiembrie, 1999.

Membru al Uniunii Scriitorilor, Ioan Chirilă a scris enorm - în treizeci şi patru de ani, peste douăzeci şi nouă de cărţi, pentru care a primit numeroase premii şi distincţii, mii de articole, milioane de rânduri. A fost de departe cea mai importantă personalitate a gazetăriei sportive româneşti. Cu uşurinţa uimitoare a talentului său uriaş, încet şi sigur, doar prin harul de a înşirui iscusit cuvintele, a devenit patriarhul cronicarilor sportivi. A trecut cu brio prin toate formele de exprimare ale gazetăriei sportive. Era cel mai mare dintre toţi reporterii noştri sportivi. De altfel, toate scrierile sale sunt adevărate reportaje vaste. Începând din 1970, a fost prezent fără întrerupere la toate campionatele mondiale de fotbal. Toate cele opt turnee finale la care a asistat s-au soldat cu câte o carte memorabilă.

Printre titlurile de mare răsunet, care au atins tiraje şi vânzări depăşind toate recordurile în materie, se numără:
"Victorie cu orice preţ"
"Decatlonul de aur", 1963
"Finala se joacă astăzi", 1966
"World Cup 66", 1966
"Glasul roţilor de tren", 1968
"Mexico 70 - Jurnal sentimental", 1970
"Învingătorul lui Cruyff", 1975
"Cu cărţile pe faţă", 1976
"Mexicul, această Fata Morgana", 1976
"Nadia", 1977
"Şepcile roşii", 1978
"Arr-hen-tina!", 1978
"Răsucind fusele orare", 1980
“Meciul iubirii”, sau "My Husband, The King", 1980, (redactată pentru Mariana Simionescu)
"Viaţa la puls 200", 1981
"España 82", 1982
"Şi noi am fost pe Conte Verde", 1983
"Ar fi fost prea frumos - Zile şi nopţi pe stadion", 1986
"Frumoasele noastre duminici", 1986
"Franz über alles", 1990
"Eu am jucat cântând", 1991 (redactată pentru Ilie Năstase)
"Maratonul meu", 1993
"Pe marile bulevarde ale fotbalului", 1994
"Lucescu", 1999
"Un veac de fotbal românesc", 1999, (împreună cu Mihai Ionescu)

Ioan Chirilă a fost şi un traducător de excepţie. A tradus din limba rusă, de la cărţi tehnice, până la piese de teatru precum "Turnul de Fildeş" de Viktor Rozov, "Fuga" de Mihail Bulgakov, şi câteva schiţe de M. Zoscenko, pe care le-a dramatizat sub titlul "Când comedia era rege". Toate s-au jucat pe scena Teatrului de Comedie din Bucureşti.

Cu un veritabil suflet de artist, Ioan Chirilă a fost pasionat de tot ce era frumos - de pictură, de film, de teatru şi de muzică. Îndeosebi de muzică. Toate scrierile lui au o muzicalitate unică, un ritm inimitabil, o frumuseţe aparte, datorate unui har cu care nu sunt investiţi prea mulţi pământeni. Cariera marelui gazetar se confundă cu istoria fotbalului românesc.

Un comentariu:

  1. sandu spune te rog la tv publika vor fi doar stiri sau vor fi si filme?

    RăspundețiȘtergere