marți, 25 februarie 2014

Eroii campionatelor mondiale. Garrincha, magicianul betiv al fotbalului

Episodul 1: Amical la Florenta, Botafogo o distrugea pe Fiorentina cu 4-0. Garrincha prinde mingea, trece de 4 fundasi, de portar, de toti! Apoi ajunge pe linia portii si nu trage. Sta si asteapta ca unul dintre fundasi sa vina, il dribleaza din nou si inscrie! Nebunie in tribune, antrenorul suparat foc! L-a certat pentru maniera neprofesionista in care a incheiat faza, reprosandu-i ca trebuia sa traga din prima. Mai era o luna pana la CM 1958, iar Mané Garrincha era scos dintre titularii anuntati pentru Mondial.

Episodul 2: Incepe CM '58. Acelasi Garrincha pe banca, pedepsit, langa un alt pusti de senzatie - Pele, rezerva. Dupa doua meciuri in grupe, Brazilia juca cu URSS, uriasa echipa din est. Atunci, antrenorul nu a mai rezistat presiunii publicului, a colegilor, si i-a trimis in teren pe amandoi, debutanti la acel CM. Primele trei minute au insemnat trei actiuni la poarta rusilor, inca din primele secunde. Doua bare, plus gol Vavá (min.3), toate plecate din picioarele tandemului Garrincha-Pele. S-a terminat 2-0, iar presa a scris ca Brazilia a oferit cele mai frumoase trei minute din istoria fotbalului, acele prime 180 de secunde.

Episodul 3: Garrincha si ai sai au trecut de Tara Galilor cu 1-0 in sferturi, apoi de Franta cu 5-2, in semifinale (hat-trick Pele). Finala, tot cu Garrincha titular a insemnat un alt 5-2 administrat Suediei, tara gazda. La final, Mané a ramas uluit: colegii sai s-au bucurat ca au castigat Cupa Mondiala, in timp ce el credea ca mai urmeaza meciuri, sau cel putin mansa secunda a intalnirii cu suedezii... Oricum ar fi fost la nivelul intelectului, Garrincha era un campion pe teren, iar din acea zi de iunie '58 era chiar campion mondial!

Episodul 4: Anul 1962.
In sferturi, cu Anglia, a marcat de doua ori, la acel 3-1. La un moment dar, un caine a intrat pe teren, iar unul dintre jucatorii englezi l-a prins. Speriat, cainele a urinat pe tricoul acestuia, iar organizatorii era hotarati sa-l eutanasieze dupa partida. Numai ca Garrincha s-a amuzat puternic de incident si a luat cainele acasa dupa turneu, direct in avion. L-a botezat "Bi".

In semifinale, cu Chile, 4-2, a marcat tot de doua ori. Pentru ca nimeni nu-i putea lua mingea si pentru ca adversarii, organizatori ai CM s-au simtit umiliti, au inceput sa-l faulteze dur pe Manú. Nu a mai suportat si inceput sa-i loveasca. A fost eliminat, dar nu si suspendat pentru finala cu Cehoslovacia, 3-1 pentru Brazilieni. Atunci, bolnav de o gripa puternica si cu febra mare, Garrincha a dat doua pase de gol si ai sai au iesit din nou campioni mondiali, a doua oara consecutiv.

Episodul 5: In 1959, cind inca juca pentru Botafogo, tanarul Garrincha, beat, conducea masina in zona casei in care locuia. Fugea, in mare viteza, urmarit de un mafiot. La un moment dat a trecut cu masina peste tatal sau care trecea prin zona, probabil la fel de beat ca el. Nu si-a amintit niciodata ce s-a intamplat in acea seara. Doar ca bause prea mult...

La nici 49 de ani, alcoolul l-a ingenuncheat - a aflat ca are ciroza - o boala incurabila a ficatului. Cu mari probleme financiare, aproape sarac, fara succes in dragoste si obsedat de copilaria grea pe care a avut-o, Mané era la final de drum. Se considera un erou uitat de toti si era la pamant - fizic si psihic.
Dupa opt internari in stare grava la spital, in 1982, Garrincha murea in ianuarie 1983, la doar 49 de ani. 

Vezi AICI povestea reală a Micii Păsări a fotbalului mondial.

sursa: sport.ro

luni, 24 februarie 2014

Istoria campionatelor mondiale de fotbal. Brazilia 1950

Lumea încerca încă să-şi revină după război, iar un altul tocmai începuse în Coreea, atunci când doar 13 echipe s-au prezentat la startul celei de-a patra ediţii a Cupei Mondiale. India s-a retras pentru că jucătorilor săi nu li s-a permis să joace în picioarele goale, Scoţia a refuzat să participe din cauza orgoliului, motivând că nu este campioana Regatului Unit, după ce a pierdut în faţa Angliei tradiţionalul turneu disputat de naţionalele ţărilor din Marea Britanie, în timp ce francezii, beneficiarii unui wild card, au fost nemulţumiţi de faptul că ar fi fost obligaţi să joace primele două meciuri în oraşe aflate la 3.000 de kilometri unul de celălalt.

În schimb, s-a înregistrat prima participare a Angliei, încheiată cu un fiasco, după înfrângerea suferită în faţa Statelor Unite, în timp ce deţinătoarea titlului, Italia, a trecut oceanul decimată, mare parte din jucătorii care formau coloana vertebrală a squadrei azzurra, componenţi ai marii echipe din anii '40 a lui AC Torino, pierzându-şi viaţa într-un accident aviatic în 1949. Din acest motiv, italienii au refuzat să călătorească în Brazilia cu avionul, preferând vaporul. Oboseala acumulată pe drum şi-a spus cuvântul, iar campioana mondială a părăsit competiţia prematur.

Cu Anglia, care încă se considera cea mai puternică echipă a lumii, şi Italia, campioana precedentelor două ediţii, eliminate, gazdele aveau practic drum liber spre titlul mondial. Dar lucrurile nu au fost deloc uşoare pentru brazilieni, care, după un 4-0 fără istoric în faţa Mexicului, au obţinut doar o remiză cu Elveţia (2-2), golul egalizator al europenilor venind cu două minute înainte de final. Pentru a câştiga grupa, Brazilia trebuia să învingă Iugoslavia, obiectiv îndeplinit graţie golurilor marcate de Ademir şi Zizinho. În faza următoare s-au mai calificat Spania, Suedia şi Uruguay, care, după retragerea Franţei, a jucat doar împotriva Boliviei, pe care a învins-o cu 8-0, pentru că FIFA nu s-a mai deranjat să rearanjeze grupele.


Campionatul Mondial din 1950 nu a avut o finală propriu-zisă, ci o grupă a celor patru echipe calificate după prima fază, dar rezultatele primelor două etape au făcut ca meciul dintre Brazilia şi Uruguay să fie decisiv pentru titlu.

Gazdele s-au dezlănuţuit în partidele cu Suedia (7-1) şi Spania (6-1), trio-ul ofensiv Ademir-Chico-Zizinho marcând 10 din cele 13 goluri. De cealaltă parte, uruguayenii au obţinut doar o remiză cu Spania (2-2) şi au învins greu Suedia (3-2), revenind de două ori după ce au fost conduşi. Astfel, la momentul "finalei" din 16 iulie 1950, disputată pe o Maracana luată cu asalt de aproape 200.000 de oameni, Brazilia avea nevoie doar de un egal pentru a deveni, în premieră, campioană mondială. Dar pentru toată lumea părea imposibil ca naţionala celestă să evite înfrângerea. În ajunul meciului, jucătorii brazilieni primiseră ceasuri de aur gravate cu dedicaţia "Pentru campionii mondiali", multe ziare aveau deja scrisă prima pagină, sute de mii de tricouri care anunţau triumful se vânduseră în întreaga ţară, iar un nou carnaval era iminent. Până şi Jules Rimet, preşedintele FIFA, îşi pregătise discursul în cinstea câştigătorilor.

Şi, după cum a început meciul, cu Brazilia sufocându-şi adversarul, se părea că repetarea rezultatelor precedente era doar o problemă de timp. Dar golul nu a venit, iar uruguayenii au reuşit să scape din presiune şi chiar să ameninţe poarta lui Barbosa, având cele mai mari ocazii, o bară a lui Omar Miguez şi o ratare cu poarta goală a lui Ruben Moran. Prima repriză s-a terminat fără gol, însă, la două minute de la reluare, Friaca a primit o pasă în careu de la Ademir şi l-a învins pe Maspoli, portarul uruguayan. Maracana a erupt. Brazilia conducea cu 1-0 şi trofeul părea adjudecat, mai ales că Ademir şi Jair au beneficiat de alte două şanse mari, care ar fi putut închide definitiv meciul.
 

Celebrul dramaturg brazilian Nelson Rodrigues considera că înfrângerea de pe teren propriu din finala Cupei Mondiale este „Hiroshima noastră”. Evident, o exagerare, dar care explică într-un mod cât se poate de clar dezamăgirea produsă de înfrângere. „Brazilia nu a fost niciodată în război, nu a avut niciodată cu adevărat un mare dezastru. Acela a fost dezastrul naţional al ţării. Toţi se aşteptau să câştige”, a explicat jurnalistul Jonathan Wilson motivele pentru care eşecul din 1950 a fost tratat precum o tragedie desprinsă parcă din operele lui Shakespeare.

Declanşatorul "bombei" care a căzut direct în inima Braziliei a fost Alcides Ghiggia. „În minutul 24 al reprizei a doua, am scăpat de marcaj, am centrat pentru Schiaffino, iar acesta, venind în viteză, a tras şi a marcat din unghi. Atunci am realizat că putem câştiga, pentru că au îngheţat”, şi-a amintit fostul atacant uruguayan. Volumul decibelilor de pe stadion a scăzut, dar tăcerea nu se instalase încă. În fond, şi la 1-1, Brazilia devenea campioană mondială. Dar era evident că teama îşi făcuse apariţia, iar jucătorii gazdă erau tot mai nesiguri atunci când pasau. Apoi, cu 11 minute înainte de final, întreaga lume a fotbalului brazilian s-a prăbuşit.


Povesteşte acelaşi Ghiggia: „Am fost foarte rapid, am scăpat de Bigode, iar în stânga mea, Juvenal nu m-a putut prinde. Am tras chiar lângă bară şi, atunci când portarul s-a aruncat, mingea era deja în poartă”. În acel moment, cea mai mare mulţime de oameni care s-a adunat vreodată pe un stadion la Cupa Mondială a făcut linişte. O linişte apăsătoare, ireală. „Maracana a fost redusă la tăcere de trei oameni: Papa, Frank Sinatra şi eu”, a spus autorul golului care a adus al doilea titlu mondial al Uruguayului. Golul care a oprit inima unei ţări întregi.

Vezi AICI povestea portarului brazilian care a încasat cele 2 goluri din finala ”Expresul victoriei”.

sursa: antena3.ro

duminică, 23 februarie 2014

Vin rușii. Euro 2016

Rusia, Suedia, Austria, Muntenegru și Liechtenstein sunt adversarii Moldovei în preliminariile Euro 2016. Este o grupă de o dificultate medie, așa cum scriam ieri. Cu regret, pentru Moldova o grupă medie înseamnă șanse minime de calificare. 

Greu de crezut că vom împiedica Rusia, dar și Suedia care vor lupta pentru supremație. Sunt 2 echipe care ne-au spulberat pe unde ne-au prins. Ne sunt net superioare la fotbal și din păcate nu ne putem bate cu ele. Asta înseamnă că putem uita de primele 2 locuri din grupă care dau automat un loc la Euro.

Locul 3 e și el foarte departe. Austria și Muntenegru sunt 2 echipe cu jucători top-class. Să nu ne îmbătăm cu apă de ploaie după acel 5-2 din preliminariile trecute contra muntenegrenilor, care erau demoralizați după ratarea calificării în Brazilia. Să vedeți ce ne fac ăștia chiar în primul meci din preliminarii...

Sigur, putem lua puncte atât de la iugoslavi, cât și de la austrieci (Viorel Frunză i-a bătut odată acum 10 ani), dar va fi foarte dificil. Maxim la ce putem spera în această grupă este un loc 4, în cazul în care vom avea o evoluție peste medie, dar și adversarii direcți vor juca sub nivelul lor. 

Pronostic real: locul 5, cu 8 puncte. 
Pronostic posibil: locul 4, cu 12 puncte.

Vezi calendarul meciurilor:

Luni, 8 septembrie 2014
Rusia – Liechtenstein (ora 19.45), Austria – Suedia, Muntenegru – Moldova (21.45)

Joi, 9 octombrie
Liechtenstein – Muntenegru, Moldova – Austria, Suedia – Rusia (21.45)

Duminica, 12 octombrie
Austria – Muntenegru,  Rusia – Moldova (ora 19.00), Suedia – Liechtenstein (21.45)

Simbata, 15 noiembrie
Austria – Rusia, Moldova – Liechtenstein (19.00), Muntenegru – Suedia (21.45)

Vineri, 27 martie 2015
Liechtenstein – Austria, Moldova – Suedia, Muntenegru – Rusia (21.45)

Duminica, 14 iunie
Liechtenstein – Moldova, Rusia – Austria (19.00), Suedia – Muntenegru (21.45)

Simbata, 5 septembrie
Rusia – Suedia (19.00), Austria – Moldova, Muntenegru – Liechtenstein (21.45)

Marti, 8 septembrie
Liechtenstein – Rusia, Moldova – Muntenegru, Suedia – Austria (21.45)

Vineri, 9 octombrie
Liechtenstein – Suedia, Moldova – Rusia, Muntenegru – Austria (21.45)

Luni, 12 octombrie
Austria – Liechtenstein, Rusia – Muntenegru, Suedia – Moldova (19.00)

sâmbătă, 22 februarie 2014

EURO 2016. Variantele Moldovei pentru tragerea la sorți

Tragerea la sorţi pentru preliminariile Euro 2016 are loc duminică, de la ora 13:00, la Centrul de conferinţe Acropolis din Nisa (în direct pe Eurosport). Moldova e în urna a 5-a valorică şi trebuie să termine fie pe unul din primele două locuri ale grupei sau să fie echipa cu cele mai multe puncte de pe locul 3 pentru a merge direct la turneul din Franţa. Greu, dar nu imposibil, în condițiile în care celelalte echipe de pe locul 3 vor merge la baraj. 

Odată cu afilierea Gibraltarului la UEFA, în acest moment forul de la Nyon are 54 de naţionale care pot participa în preliminariile turneelor finale. Astfel că echipele participante au fost repartizate în şase urne valorice, din care la tragerea la sorţi vor fi realizate nouă grupe: opt de câte şase echipe şi una de cinci. 

Interesant este însă că în grupa de 5 va fi introdusă şi Franţa, ale cărei rezultate nu vor conta, dar care va juca meciuri tur-retur cu fiecare dintre cele cinci echipe participante. Este pentru prima dată când UEFA a decis să introducă această regulă . 

În plus, din raţiuni economice şi pentru maximizarea profiturilor din drepturile TV, Spania, Germania, Anglia, Italia şi Olanda vor participa într-una din cele opt grupe de câte şase echipe, ceea ce presupune că Grecia, Portugalia, Rusia sau Bosnia vor fi extrase în grupa de cinci echipe.

Care ar fi însă grupa ”morţii” pentru naţionala lui Caras? Evident, una în care capul de serie va fi una dintre Spania, Germania, Anglia, Italia şi Olanda. Din urna doi, adversarul pe care orice echipă vrea să-l evite e Belgia. Cu o generaţie senzaţională, cu doi jucători de valoare asemănătoare pe aproape toate posturile, ”dracii roşii” s-au calificat en-fanfare la Mondial, unde sunt aşteptaţi să fie marea surpriză. Serbia și Scoția, dar şi Kazahstan ar completa o astfel de grupă, pe care naţionala ar dori să o evite cu orice preţ. La polul opus stă o eventuală grupă în care naţionala ar putea reîntâlni Grecia, Ungaria, Slovenia (sau România) şi Estonia, plus San Marino, echipe cu care ”tricolorii” au șanse bune de calificare.


DIFICULTATE MARE  
Spania
Belgia
Serbia
Scoția
MOLDOVA
Kazahstan


DIFICULTATE MEDIE  
Rusia
Irlanda
Austria
Bulgaria
MOLDOVA
Luxemburg


DIFICULTATE MICĂ  
Grecia
Ungaria
Slovenia

Estonia
MOLDOVA

San Marino



Sursa: prosport.ro

joi, 20 februarie 2014

ВСЕМ Любителям Футзала!!!

Объявляем о наборе команд на первый сезон любительской лиги по футзалу с призовым фондом в 12000 ЛЕЙ! Чемпионат состоится в Кишиневе! Более 3 месяцев футзальных баталий и незабываемых моментах в которых можете участвовать вы и ваша команда! Мяч и ваше умение его укрощать вот что здесь главное! Спешите записаться на участие, количество команд ограничено!

Telefon: 068624753

miercuri, 19 februarie 2014

Cine este legendarul Teemu Selanne, omul care a eliminat Rusia

Olimpiada de la Soci. Hochei, 1/4 finală, Finlanda - Rusia 3-1

Teemu Ilmari Selanne este supranumit "Scînteia finlandeză". Iar jucătorul care împlineşte 44 de ani pe 3 iulie nu şi-a pierdut nici îndemînarea, nici viteza. Profesionist din 1987, în NHL din 1988! Nordicul este "aripă" la Anaheim Ducks, după ce-a mai evoluat în ţara sa la Jokerit, apoi în cel mai puternic şi mai spectaculos campionat de hochei, în NHL, la Winnipeg Jets, apoi la San Jose Sharks şi Colorado Avalanche.
Nu-şi cunoaşte tatăl, a fost educator la grădiniţă
Hocheistul este un star în ţara sa, fiind subiectul unui documentar extrem de apreciat. În tinereţe, a cochetat şi cu fotbalul, dar s-a dedicat sportului ce l-a făcut celebru. La fotbal, mergea cu fratele său geamăn, Paavo. Mai are un al treilea frate, pe Panu, toţi fiind crescuţi de mama sa, Liisa, şi de tatăl vitreg, Ilmari Selanne, chiar dacă soţii au divorţat pe vremea cînd cariera jucătorului cunoştea o pantă ascendentă. Tatăl biologic al lui Teemu este necunoscut! Puştiul Teemu a făcut şcoala de marketing, iar timp de 3 ani a fost educator pentru copiii unei grădiniţe.
"Cît mai continuă?"
O maşină de goluri pe gheaţă, Selanne a fost nevoit să se confrunte şi cu numeroase accidentări, însă niciodată n-a lăsat crosa din mînă. Cu toate că a cochetat cu retragerea în 2008. "Va mai continua încă un sezon?" este întrebarea clasică pe care pasionaţii de hochei, dar şi specialiştii din NHL şi-o pun la începutul fiecărei ediţii de NHL. Hocheistul, alături de soţie şi de cei trei copii ai lor, trăiesc în California, acolo unde partener de afaceri la un restaurant. Înainte, a mai avut patru astfel de localuri în ţara natală, vrea să se dedice afacerilor după ce-şi va atîna crosa şi ghetele în cui.
A fost şi la raliuri
Este un avid colector de maşini, a participat la Campionatul Mondial de Raliuri, de două ori, terminînd Raliul Finlandei pe locul 33, în 1997, şi pe 24, în 1998. A concurat sub pseudonim, Teukka Salama, ce s-ar traduce prin "Teddy Scînteie". Este iubit şi stimat în Finlanda, a fost votat drept cel mai sexy bărbat al ţării de către revista de modă Eeva.


Recordurile finlandezului:
- Prima oară cînd s-a afirmat în NHL, finlandezul a înscris 76 de goluri în ediţia 1992-93, care a rămas recordul ligii pentru cele mai multe reuşite ale unui debutant.
- Este unul dintre cei mai eficienţi puncheri din istoria ligii, 675 de goluri şi 1.430 de puncte în cariera sa.
- A jucat în 10 NHL All Star Games, cîştigînd mai multe trofee individuale în ligă, dar şi Cupa Stanley alături de "raţele" din Anaheim.
- Cu "naţionala" finlandeză, Teemu a jucat la cinci Campionate Mondiale, cîştigînd argintul şi bronzul, dar şi la 6 Olimpiade, contribuind la cucerirea unei medalii de argint şi două de bronz.
- Este golgeterul all-time al Olimpiadelor, cu 40 de puncte în carieră.

8 este numărul de pe tricou purtat de Selanne, iar franciza din Anaheim a anunţat deja că va retrage numărul, în semn de respect, după ce jucătorul se va retrage

"Este unul dintre acei lunetişti care pot pune pucul în poartă fiindcă el deschide orizonturi şi ştie unde să fie pe gheaţă"
Nicklas Lidstrom, suedez, star NHL
"Teemu este şi elegant pe gheaţă, are un stil aparte de a patina, joacă avînd un mare entuziasm"
Jean Sebastian Giguere, fost coleg la Anaheim

sursa: gsp.ro

joi, 13 februarie 2014

Am plecat de la Veris

Ca să pun capăt speculațiilor, da, nu mai sunt la FC Veris. 

Voi reveni vreodată cu un amplu material despre plecarea mea de la echipa pe care am transformat-o în doar o jumătate de an în brand național. 

Le doresc baftă jucătorilor, care sunt niște băieți extraordinari ca oameni, dar și ca fotbaliști.
Baftă și lui Igor Dobrovolski!

Sunt liber profesionist.

luni, 10 februarie 2014

Întâmplări tâmpite cu poliția din Bălți

O să fiu laconic. Orașul Bălți. Toamna trecută nepoțelul meu în vârstă de 7 ani a căscat gura și a rămas fără telefonul mobil. Pe drum spre casă l-a păcălit o escroacă și i-a luat telefonul.
Cum se cade unor oameni normali, părinții copilului au anunțat poliția. Aceasta, la rândul ei, a demarat o anchetă. Nu mai spun de câte ori au fost chemați la poliție părinții copilului, dar și copilul de 7 ani, care a fost interogat ca un infranctor de niște polițai-ciobeni care nu știu nici cum îi cheamă.
Până la urmă, după 3 luni de anchetă într-un caz ieșit din comun, doar s-a furat tocmai un telefon contrafăcut care valora vreo 50 de dolari maxim, așadar, după 3 luni, anchetatorul Denis Gorobeț, după alte 3 ore de interogări, le-a declarat astăzi pătimiților că toată această poveste a fost inventată de ei... Mai mult decât atât, pentru că l-au deranjat pe ditamai ocupatul pulii poliției din Bălți, anchetatorul Gorobeț va intenta el un proces pentru declarații false!
În ce țară trăim noi?...
Domnule ministru Recean, asta e reforma poliției??? 

vineri, 7 februarie 2014

Deschiderea Olimpiadei de iarnă de la Soci. Ce am remarcat eu

foto: sports.ru
Valsul lui Eugen Doga din filmul ”Dulcea și tandra mea fiară” a trecut neobservate de comentatorii ruși de la Sport Plus: ”Izvesnîi vals” și atât. Din postările colegilor din Tiraspol pe Facebook am aflat că alte posturi TV, precum Rossia 1, au dat publicitate în timpul defilării lotului Moldovei la dechidere... Premierul Leancă era și el în tribune. La fel ca și Ponta...
Rușii nu puteau organiza ceva fără ca să amintească despre Războiul II Mondial. Zgomote de avioane și de bombe. Sper să nu cadă vreo unul sau vreo una peste Soci în timpul Olimpiadei.  
Fostul boxer Valuev, îmbrăcat în uniformă de milițian, a ilustrat perfect cultul sovietic de deplasare pe stradă. La trecerea de pietoni milițianul Valuev oprește o mașină ca să treacă un grup de pioneri. Cult care s-a păstrat cu regret până astăzi și la noi. Zebra e respectată doar dacă stă un cioban cu bățul... 
În rest, cu mici lacune (gen antrenoarea care a citit jurământul de pe foaie, deși acesta a fost compus dintr-o frază...), deschiderea a dat senzația că rușii au atâția bani încât pot face orice.

miercuri, 5 februarie 2014

Prosport.ro publică un interviu savuros cu Ilie Carp: "Pentru că suntem din Basarabia, unii cred că noi creştem în copac...”

Moldovenii vor să-l naturalizeze pe Valentin Lemnaru. Ştirea a apărut săptămâna trecută, jucătorul a recunoscut că „ar fi ceva”, însă mai lipsea confirmarea federaţiei de la Chişinău. Partea mai grea este găsirea unui contact, iar într-un târziu primim numărul lui Ilie Carp (53 ani), Antrenor Emerit în Fotbal, aşa cum îl găsim pe Google, la o primă documentare. Ilie Carp apare şi pe transfermarkt, scouter la Şahtior şi fost antrenor în Kazakhstan. Pe site-urile moldoveneşti este selecţionerul naţionalei de tineret de peste Prut. Şi cam atât. Pardon, mai e ceva. În căutarea datelor despre Ilie Carp, dăm de Cătălin Carp, fotbalist român în vârstă de 19 ani care evoluează la Dinamo Kiev. „E feciorul lui Ilie Carp, promiţător, cel mai bun de la minorii noştri”, tot parte din documentare, la un coleg basarabean al unui prieten din căminul de la Grozăveşti.


Bună ziua, domnule Carp. De la Bucureşti vă deranjăm, de la ProSport...
Onoarea este de partea mea. Dar cu ce ocazie? Mai rar sună cineva din România la noi!
Aş vrea să vă întreb de Lemnaru...
Am văzut şi eu povestea cu băietul acesta, dar vă spun sincer că eu nu am auzit nimic.
El a spus că există unele discuţii pentru a juca în naţionala Moldovei.
Nu vreau să spun mai multe pentru că nu ştiu, înţelegeţi-mă, ce să spun dacă nu ştiu
Am înţeles. Putem dialoga atunci despre fotbalul din Moldova, despre cariera dumneavoastră? Am observat că, pe site-urile moldoveneşti, aţi primit titlul de "antrenor emerit în fotbal" ...
Sunt selecţioner la toate echipele naţionale ale Moldovei. De la formaţia celor mari până la selecţionatele de juniori. La toate. În plus, sunt primul moldovean care a terminat Şcoala de Antrenori. Ştiţi unde?
Recunosc că nu...
În România, în prima generaţie a lui Cornel Drăguşin (n.r. primul director al Şcolii de Antrenori din cadrul FRF). Am fost coleg de promoţie cu Dudu Georgescu şi Claudiu Vaişcovici.
Sunteţi oarecum legat de România...
Şi cât ne-am pune a povesti...
Vă rog, plăcerea e de partea mea.
Domnule, eu pot să spun, fără să mă acuze cineva de lipsă de modestie, că sunt primul antrenor care a introdus limba română în fotbalul nostru. Până atunci toţi vorbeau în rusă. Şi acum mai sunt, dar s-a schimbat cu mult acest obicei. Îmi aduc aminte că în anii 90 am venit la Bucureşti, la un turneu care se numea Cupa Sportul Studenţesc, cu o echipă de juniori de la Zimbru. Mai jucau la acel turneu Steaua, Dinamo, vreo patru echipe româneşti şi una din Suedia. I-am bătut pe toţi, la Steaua le-am dat vreo patru, iar în finală am bătut Dinamo. La ei era şi băietul ăsta de a murit, Cătălin Hîldan.
Lucescu mi-a spus: "Nu pot să mă bag pentru că e român de-al meu"
Din câte am aflat aţi fost scouter la Şahtior. În ce a constat activitatea dumneavoastră acolo?
Ei m-au pus să caut jucători în zona asta a noastră. Pe la Cernăuţi, pe aici. Mi-au spus aşa: <>
Relaţia cu Mircea Lucescu cum a fost?
Am o povestire şi cu dânsul. Cătălin, băietul meu, a mers la Şahtior. Nu ştiam dacă va rămâne şi l-am întrebat pe Mircea dacă va fi păstrat la echipa lor de-a doua. Mi-a spus aşa: <>. (foto jos, Mircea Lucescu şi Cătălin Carp)
Şi v-aţi supărat?
Cum aşa? L-am înţeles perfect, am pus mâna pe telefon şi l-am sunat pe Surkis de la Dinamo Kiev. A dat probe şi în prezent joacă la Dinamo Kiev, la echipa lor de-a doua. Şi încă un amănunt interesant: Este legitimat ca român.


sursa foto. moldova.sports.md
Dacă este legitimat ca român, nu a primit vreun semn şi de la naţionalele noastre?
Nu. Chiar Mircea Lucescu a sunat şi l-a propus la antrenorii români de la loturi, eu am vorbit cu domnul Săndoi, dar nimic. Nu ştiu cine s-a opus. Este la tineretul nostru, iar echipa noastră se află pe locul al doilea în grupă, după Anglia.
De ce nu aţi antrenat până acum în România? Văd că la un moment dat aţi mers în Kazakhstan…
Şi în Kazakhstan, Azerbaidjan, Belarus. Sunt singurul moldovean care a antrenat în trei ţări străine. În Kazakhstan l-am antrenat pe Luţu. Un băiet de toată isprava, suntem născuţi în aceeaşi zi, ne-am şi făcut ziua împreună.
Şi a chemat lăutarii?
(râde) Nu. A fost o perioadă scurtă, el a avut unele probleme, l-a traumatizat un adversar şi a fost nevoie să plece (n.r. accidentat). Băiet bun.
"De ce moldovenii nu sunt buni în fotbalul românesc, dar sunt buni în Rusia?"
Nu mi-aţi spus de ce nu aţi antrenat în România…
Ei, nu aş vrea, domnul meu, să vorbesc despre asta. E mai dificil. Am fost propus la mai multe echipe, dar am fost exclus din start.
De ce?
Pentru că sunt din Basarabia. Unii cred că noi creştem în copac. Dar nu, nu vreau să ne pornim mai mult.
Credeţi că mentalitatea este la fel şi în cazul jucătorilor moldoveni? 
Din păcate nu trag atenţie pentru spaţiul nostru (n.r. România). Uite, au fost  doi copii la şcoala lui Hagi, dar i-au trimis înapoi.
Poate nu au avut valoare...
(un pic iritat) Şi de ce domnule au valoare pentru Rusia? De ce mai mulţi jucători basarabeni merg într-acolo?  Pune-ţi singur întrebarea! Sunt nişte chestii pe care, cu părere de rău, românul nostru, ca Radu Banciu, le-ar înţelege mai bine.
În sens invers au fost antrenori români care au venit în campionatul Moldovei. Cum au fost văzuţi Balint, Stoichiţă sau Ionel Ganea?
Balint şi Stoichiţă au făcut treabă la Tiraspol, au avut succes. Acolo sunt mult mai profesionişti, au condiţii care nu sunt întâlnite la unele echipe din România. Balint este iubit de moldoveni, el a găsit o limbă comună cu societatea şi va fi mereu primit cu drag de moldoveni.
Şi Ganea?
Ganea a mers la un club mai puţin profesionist, cu un patron mai coleric. E adevărat că nici Ganea nu e prea mers la biserică, se află la început de cale în antrenorat şi poate de-asta nu a rezistat mai mult.
Vă mulţumesc, domnule Carp pentru timpul acordat.
Poate vreodată vă porniţi spre Chişinău să stăm mai mult la discuţii. Sănătatea tuturor românilor.

9 jucători din naţionala Moldovei joacă în acest moment Rusia. Şase în prima ligă, trei în eşalonul secund

MOLDOVENII CARE AU JUCAT ÎN ROMÂNIA
Valeriu Andronic (Dinamo, 2001) / mijlocaş
Andrian Bogdan (Poli AEK, 2002-2003) / portar
Gheorghe Boghiu (Oţelul, 2007) / atacant
Igor Bugaev (Ceahlăul, 2008) / atacant
Eugeniu Cebotaru (Ceahlăul, 2007-2011) / mijlocaş
Dumitru Ciumac (Ceahlăul, 2004) / atacant
Igor Corjan (Olimpia Satu Mare, 1998-1999) / atacant
Viorel Frunză (SC Vaslui, 2005 şi 2006; CFR Cluj, 2007; Ceahlăul 2007) / atacant
Alexandru Golban (Ceahlăul, 2007) / mijlocaş
Alexandru Guzun (Rapid, 1992-1994) / fundaş
Gheorghe Harea (Rapid, 1993-1994) / mijlocaş
Serghei Kirilov (Sportul Studenţesc, 1993-1996; Rapid, 1999-2000) / atacant
Vladislav Lungu (SC Vaslui, 2006) / mijlocaş
Valentin Lupaşcu (Oţelul, 1997) / mijlocaş
Ghenadie Ochincă (Gloria Buzău, 2008) / fundaş
Artur Patraş (FC Timişoara, 2007 şi 2010; Gloria Buzău, 2009; Oţelul, 2009; Unirea Urziceni, 2011) / mijlocaş
Dan Pîslă (SC Vaslui, 2006) / mijlocaş
Aleksei Skala (Selena Bacău, 1992) / mijlocaş
Iuri Skala (Selena Bacău, 1992) / fundaş
Denis Zmeu (SC Vaslui, 2007-2011) / mijlocaş


Statistică: Răzvan TOMA
Sursa: prosport.ro