vineri, 31 octombrie 2014

Pe urmele lui Ioan Chirilă. Am lansat a doua carte

În memoria lui CONSTANTIN TĂNASE

foto: Sergiu Carauș
Azi am lansat o nouă carte, ”Jurnalismul sportiv. Apariția și evoluția presei sportive în Moldova”. Este a doua carte pe care o public, după ”Povestea unui vis de vară”.

Lucrarea a ieșit de sub tipar cu o zi înainte ca Maestrul CONSTANTIN TĂNASE să treacă în neființă. Îi dedic Dumnealui această carte din respect și admirație pentru munca pe care a făcut-o în presă, chiar dacă n-a avut nicio tangență cu jurnalismul sportiv. Am avut ocazia să lucrez alături de Domnul TĂNASE o scurtă perioadă de timp, dar mi-a fost de ajuns ca să înțeleg cât de mare este atât ca profesionist, cât și ca Om. 



În lucrarea ”Jurnalismul sportiv. Apariția și evoluția presei sportive în Moldova” am folosit citate din cărți scrise de jurnaliști consacrați, profesori, care știu mai bine decât oricine să formuleze definiția jurnalismului. Dar în mare parte m-am bazat pe experiența de muncă în domeniu de 20 de ani. Am debutat în presa sportivă în septembrie 1994, la ziarul ”Fotbal-Hebdo”. Eram student în primul an la facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării (USM) și singurul meu obiectiv profesional era să merg pe urmele lui Ioan Chirilă.
Pot spune, cu bune și cu rele, că parțial mi-a reușit acest traseu. Iar când visul devine realitate, chiar și parțial, ce poate fi mai frumos? De aceea nu regret nicio clipă că mi-am ales această meserie, care-mi permite să fac ceea ce fac din plăcere, o imensă plăcere care-mi mai aduce și banii din care pot să trăiesc. 
 Revenind la conținutul aceastei lucrări aș vrea să remarc că mi-a fost destul de dificil să adun informația, chiar dacă o bună parte din istoria jurnalismului moldovenesc îmi aparține și mie. Multe lucruri s-au uitat. Multe date statistice trebuiau scrise cu exactitate, însă nu exclud faptul că sunt și unele inexactități (surse diferite prezintă același eveniment în moduri diferite). Multe nume au trecut prin presa sportivă moldovenească, însă puțini s-au remarcat cu adevarat ca jurnaliști care au scris constant și profesionist despre sport (”analiști sportivi”, cum i-a numit Victor Dumbrăveanu). Cum ar spune poetul: puțini am fost, mulți am mai rămas.
 Am sunat jurnaliști cu experiență de peste o jumătate de secol, m-am întâlnit cu ei, am ascultat poveștile lor. Am verificat datele. Unele au coincis, altele nu. Pe care a fost posibil să le verific documental am facut-o. Care și-au pierdut urma în istoria vremii au fost retransmise din vorbe, din povestiri, din amintiri. Așa se face istoria. Probabil că în viitor urmașii noștri vor ști să păstreze mai bine informația despre noi. Cu regret, multe arhive nu au ajuns până în zilele noastre. Hârtia s-a pierdut în timp, ceea ce sper că nu se va întâmpla cu internetul și arhivele digitale.
Totuși, în mare parte, am găsit cam toată informația ce se putea găsi despre presa sportivă din Moldova, istoria apariției și etapele de dezvoltare. Sper ca această lucrare să păstreze amintirea celor care au trecut prin vremuri dificile, de multe ori artificial păstrând în viața o presă sportivă care n-a avut tot timpul acea susținere pe care o merită atât din partea autorităților, cât și din partea publicului. Așadar, presa sportivă din Moldova. Cum a fost și cum a ajuns doar în cartea ”Jurnalismul sportiv. Apariția și evoluția presei sportive în Moldova”.

P.S. Lansarea a avut loc la Directia Generala Educatie Tineret si Sport a Primăriei capitalei. 

Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au susținut acest proiect, financiar sau moral: Lilian Carp, Dorin Chirtoacă, Dragoș Hîncu, Pavel Cebanu, Iurie Topală, Oleg Gutium, Octavian Vicol, Octavian Pântea, Serghei Doneț, Boris Harcenco, Sergiu Carauș.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu