sâmbătă, 25 aprilie 2015

MAREA PĂCĂLEALĂ. Vasile Chirtoca, primar pe Bonuri Patrimoniale

Vasile Chirtoca, candidatul lui Voronin la primăria capitalei, s-a făcut milionar nu doar din afacerile cu statul, dar și din MAREA PROSTEALĂ a populației din anii 90 - Bonurile Patrimoniale.


Cei care au în jur de 40 de ani și mai mult își amintesc probabil de MAREA PĂCĂLEALĂ a anilor 90: privatizarea bunurilor statului pe bază de Bonuri Patrimoniale. Bogăția țării a fost împărțită oamenilor, iar oamenii au dat-o de pomană șmecherilor.

De exemplu: hotelul Dacia costă 1000 de lei, hotelul Codru - 1500, iar Național - 2000 de lei. Fiecare cetățean al Moldovei a primit câte o hârtie în valoare nominală de 1 leu și omul trebuiau să decidă la ce hotel va deveni acționar investind acest leu, alături de alți proști.

De ce spun proști? Pentru că majoritatea au rămas prostiți de niște șmecherași, alde Vasile Chirtoca, care au fondat așa-zise ”Fonduri de investiții” și pe baza Bonurilor Patrimoniale colectate de la cetățeni, au prihvatizat întreprinderi, hoteluri, etc., devenind milionari peste noapte. 

Oamenii? Oamenii simpli au rămas cu buza umflată. În cel mai bun caz cu câteva acțiuni care nu valorează nimic sau cu scrisori anuale prin care sunt invitați să participe la adunarea acționarilor. 

Venitul oamenilor a fost de câteva zeci de lei anual, în cel mai bun caz. În cel mai rău - NIMIC.
Șmecherii, în schimb, s-au făcut milionari.

Eu, Alexandru Grecu, am investit Bonul meu Patrimonial în valoare de 80 de mii de unități convenționale în Trastul DAAC-HERMES pe 2 martie 1995, adică exact cu 20 de ani în urmă (vezi confirmarea în pozele alăturate). 

În 20 de ani, Vasile Chirtoca a devenit milionar pe baza acestei companii. Eu n-am primit niciun bănuț în această perioadă. La fel cum n-au primit alte câteva zeci de mii de proști alde mine. 

Și iată că acest Chirtoca vrea acum să pună laba și pe capitală, la fel cum a pus laba pe Bonul meu Patrimonial. Iar eu îi spun: Vasile Chirtoca, tu vei fi primar atunci când voi fi eu președinte la Daac-Hermes, adică NICIODATĂ.

luni, 20 aprilie 2015

Adio arme sau adio minte?

Chiochea Zîna a fost cândva prim-ministru. S-a rupt lucrând atunci. Tot ce mi s-a întipărit din activitatea ei este amenințarea copiilor protestatari cu armele de foc și abandonarea proiectului de construcție a noului Stadion Republican.

”Poliția va aplica inclusiv armele”, amenința cu îngâmfare priemierul Moldovei din 2009, Zinaida Greceanîi, la adresa copiilor care ar mai fi îndrăznit să protesteze împotriva regimului comunist. 

Apoi peste un an, tot ea nici măcar nu-și mai amintea despre faptul că a semnat un act prin care stopa practic construcția noului Stadion Republican, demolat cu fast de predecesorul său, la comanda celui care i-a creat pe toți hoții de azi - Voronin. 

Astăzi, Zîna vrea primar! Și nu oriunde, dar în capitală! 
Atât ne-a mai rămas: să votăm rămășițele comunismului...

vineri, 17 aprilie 2015

Guvernanții noștri: de la președinți de kolhozuri la gptu-șnici

După prestația jalnică din această seară, În Profunzime, a lui Chiril Gaburici am tras 3 concluzii:

Premierului ori îi este poh.. de tot ce se întâmplă în Moldova, ori habar nu are pe ce lume trăiește, ori ne are pe toți de proști, ceea ce n-ar fi departe de adevăr, ținând cont de faptul că pe noi ne calcă cu picioarele pe cap, iar noi răbdăm, răbdăm, răbdăm...

Ascultând discursul premierului, care nu și-a dus niciun gând până la capăt, parcă ne-am fi întors în anii 90, atunci când președinți de kolhozuri cu 3 clase terminate ajunseseră să țină discursuri de la tribuna parlamentului...

Atunci, un înalt demnitar a schimbat imnul nostru, Deșteaptă-te române, cu un cântec popular pe care-l știa din clasa I și care credea că ar fi imn. Și a ajuns să fie! Exact. Acel înalt demnitar, care ”cunoștea” tocmai 5-6 limbi străine, printre care limba română scris și limba română oral... 

Preluând ștafeta de la ”profesorii” lor din anii 90, nu o să mă mire faptul dacă, pentru a-l scoate basma curată pe premier, guvernanții vor permite admiterea la facultate după 9 clase terminate. 

marți, 7 aprilie 2015

Ce-am făcut eu la 7 aprilie 2009

Ce-mi amintesc despre 7 aprilie 2009? 

Îmi amintesc că am fost în Piața Marii Adunări Naționale.
Am fost lângă Președinție când aceasta ardea.
Lumea habar nu avea cine este Plahotniuc. 

Cu o zi mai devreme. Am aflat de pe rețelele de socializare, dar și de la știrile Pro TV că tinerii au protestat în centrul Chișinăului. Au protestat împotriva rezultatelor alegerilor parlamentare, care i-au scos pe comuniști învingători detașați pentru al 3-lea mandat consecutiv. Au protestat împotriva regimului totalitar, cum se credea atunci. 

Seara, pe net, un grup de tineri chema lumea în stradă pentru a doua zi. 

7 aprilie. Dimineața. Mi-a dispărut netul. Apoi a dispărut și semnalul la mobil. Atunci am înțeles că ceva se întâmplă și am mers în centru. Am stat toată ziua. Am protestat pașnic. N-am vandalizat, dar am văzut totul. La fel ca și mulți din cunoscuții mei pe care i-am întâlnit la protest. 

Atunci nu realizam că am dat jos un regim, ca să aducem la putere un alt regim - unul mult mai MONSTRUOS!

joi, 2 aprilie 2015

Presa liberă, la un pas de desființare! Adio libertate de exprimare! Începe cenzura totală!



Constituția Republicii Moldova: Independenţa editorială a mass-mediei este recunoscută şi garantată de lege. Cenzura este interzisă.

Gata. Prin fraza de mai sus e spus totul. Iar din acțiunile celor care acum administrează țara rezultă că intenționează să instaleze CENZURA. O cenzură egală cu dictatura. Guvernarea a decis să ne bage pumnul în gură. Să ne lege ochii și să ne astupe urechile. Asta e democrația lor.  

Să nu confundăm interzicerea canalelor de propagandă străină cu dreptul la libera exprimare!

Ce spune Constituția în vigoare:
Articolul 1. Libertatea presei
(1) In Republica Moldova libertatea presei constituie un drept fundamental, consfintit de Constitutie. Statul garanteaza tuturor persoanelor dreptul la exprimarea libera a opiniilor si ideilor, la informare veridica asupra evenimentelor din viata interna si cea internationala prin intermediul publicatiilor periodice si al agentiilor de presa, care isi desfasoara activitatea in conditiile pluralismului politic, precum si respectarea legislatiei cu privire la drepturile de autor.

(2) Cenzura de orice fel asupra publicatiilor periodice si agentiilor de presa, imixtiunea in activitatea lor de pregatire si de difuzare a informatiei sint interzise.

Ce vor să facă dictatorii:
Instituțiile nu vor mai putea difuza informații neoficiale sau pe surse: autorul informațiilor răspândite prin orice mijloc de informare în masă trebuie să fie individualizat și identificabil. Este interzisă răspândirea informațiilor de către autori anonimi.

Asta e cenzură. O cenzură care încalcă grav mai multe puncte din Constituție, nu doar cele din Legea Presei.

Iată ce spune Legea Nr.64 din 23 aprilie 2010:
Cu privire la libertatea de exprimare
Capitolul 1, articolul 2. Cenzură – denaturare nejustificată a materialului jurnalistic sau interzicere nejustificată de a răspîndi anumite informaţii de către conducerea mass-mediei; orice manifestare a autorităţilor publice sau a persoanelor care exercită funcţii publice de ingerinţă în activitatea editorială a mass-mediei sau a angajaţilor acesteia ori de împiedicare a tirajării sau a răspîndirii informaţiei;

Ce vor ei: Orice persoană care face acuzații trebuie să prezinte și dovezi: Programele audiovizuale în care sunt aduse acuzații unor persoane privind comportamente și fapte ilegale, trebuie argumentate și susținute prin dovezi pertinente sau să se indice, cel puțin, probele care le susțin, iar persoanele vizate au dreptul să intervină cu propriul punct de vedere prin exercitarea dreptului la replică. Moderatorii programelor audiovizuale sunt obligați să solicite dreptul la replică al persoanelor vizate. 
(agora.md)

Ce spune Legea:Nu se admite crearea de autorităţi publice pentru controlul prealabil al informaţiei care urmează a fi răspîndită de mass-media.

Articolul 3. Libertatea de exprimare
    (1) Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi şi de a comunica fapte şi idei.

Articolul 4. Libertatea de exprimare a mass-mediei
    (1) Statul garantează libertatea de exprimare a mass-mediei. Nimeni nu poate interzice sau împiedica mass-media să răspîndească informaţii de interes public decît în condiţiile legii.
    (2) Mass-media are sarcina de a informa publicul asupra problemelor de interes public şi de a efectua, în conformitate cu responsabilităţile sale, investigaţii jurnalistice în probleme de interes public.
    (3) Pe lîngă garanţiile prevăzute la art. 3, libertatea de exprimare a mass-mediei admite şi un anumit grad de exagerare sau chiar provocare, cu condiţia să nu se denatureze esenţa faptelor.
  
Articolul 5. Interzicerea cenzurii în mass-media
    (1) Independenţa editorială a mass-mediei este recunoscută şi garantată de lege. Cenzura este interzisă.
    (2) Se interzice ingerinţa în activitatea editorială a mass-mediei, cu excepţia cazurilor  prevăzute de lege. În cazul în care ingerinţa este prevăzută de lege, ea urmează a fi interpretată limitativ.
    (3) Nu se admite crearea de autorităţi publice pentru controlul prealabil al informaţiei care urmează a fi răspîndită de mass-media.
    (4) Nu constituie cenzură obligaţia impusă de instanţa de judecată prin hotărîre definitivă de a răspîndi sau de a nu răspîndi o informaţie, precum şi obligaţia impusă prin lege de a răspîndi o anumită informaţie.
    (5) Cenzura în mass-media publică, precum şi împiedicarea ilegală intenţionată a activităţii mass-mediei, atrage răspundere penală.
   
Articolul 6. Libertatea publicului de a fi informat
    (1) Orice persoană are libertatea de a primi informaţii de interes public prin intermediul mass-mediei.
    (2) Apărarea onoarei, demnităţii sau reputaţiei profesionale nu poate prevala asupra libertăţii publicului de a primi informaţii de interes public.

Ce vor ei: Presa nu va mai putea difuza informații despre instituțiile publice, dacă acestea nu vor fi comentate în vreun fel : enunțarea ipotezelor cu privire la producerea unor evenimente sau informația cu privire la activitatea unei instituții publice, va fi difuzată doar cu comentariul acestei autorități publice, iar în cazul în care autoritatea publică refuză să prezinte un punct de vedere, acesta trebuie precizat în mod expres.

Ce spune Legea:
Articolul 9. Libertatea de a critica statul, autorităţile publice şi persoanele care exercită funcţii publice
    (1) Orice persoană are dreptul de a critica statul şi autorităţile publice.
    (2) Statul şi autorităţile publice nu pot intenta acţiuni cu privire la defăimare.
    (3) Statul şi autorităţile executive şi legislative nu sînt protejate de legea penală sau contravenţională împotriva declaraţiilor defăimătoare.
    (4) Persoanele care exercită funcţii publice pot fi supuse criticii, iar acţiunile lor – verificării din partea mass-mediei, în ceea ce priveşte modul în care şi-au exercitat sau îşi exercită atribuţiile, în măsura în care acest lucru este necesar pentru a asigura transparenţa şi exercitarea responsabilă a atribuţiilor lor.

Articolul 13. Protecţia surselor de informare
    (1) Mass-media şi orice persoană care efectuează o activitate cu caracter jurnalistic de colectare, de primire şi de distribuire a informaţiei către public, precum şi persoana care colaborează cu acestea, care au obţinut informaţii de la o sursă, au dreptul de a nu dezvălui identitatea sursei sau orice informaţii care ar putea duce la identificarea sursei.
    (2) Persoana care a distribuit publicului informaţia obţinută din surse confidenţiale nu poate fi obligată să dezvăluie identitatea sursei în cadrul unui proces civil sau contravenţional.

Astăzi, la ședința Parlamentului, în mod expres, se decide viitorul presei din Basarabia. Dacă presa va fi privată de aceste drepturi, atunci adio libertate! Back in USSR!

miercuri, 1 aprilie 2015

Avantajele Ligii unificate de fotbal: România - Moldova

foto: intribuna.wordpress.com
Ideea creării unui campionat de fotbal comun între România și Moldova este una mai veche, dar a devenit mai actuală ca oricând. Nu mă refer la factorul politic. Vorbesc strict fotbalstic. 

Iată argumentele pro-creării unei Ligi unificate române:

1. Banii. Financiar ar avea de câștigat cluburile de pe ambele maluri ale Prutului, dar în special cele din Moldova. 

Până în prezent, echipele din Basarabia n-au știut ce înseamnă să încasezi bani din drepturile TV. În cazul unei Ligi unificate, automat, cluburile moldovenești care vor face parte din elita fotbalului românesc vor încasa sume frumușele, de până la câteva milioane de euro doar din drepturile de televizare ale meciurilor din campionat. 

2. Investitorii. Banii din drepturile TV ar readuce investitorii în fotbalul basarabean, pentru că aceștia vor avea din start o garanție financiară importantă. Până acum finanțatorii din fotbalul moldovenesc au aruncat banii în vânt... 

Sigur, mai sunt și multe alte avantaje pentru un investitor basarabean într-un astfel de campionat. Cel mai important ar fi mediatizarea lui și a afacerilor sale în toată România, care i-ar permite să stabilească noi relații de afaceri pe o piață mult mai mare, etc.

3. Stadioane pline. Interesul suporterilor pentru meciurile cu participarea echipelor din România va fi mult mai sporit. 

Vă imaginați un meci Zimbru - Steaua? Stadion arhiplin, interes enorm. Sau Milsami - Dinamo? Același lucru. Meciuri cu tribunele pline. Toată lumea care iubește fotbalul știe ce înseamnă asta. Vezi partidele Naționalei Moldovei.

4. Meciuri cu casele închise! Ce înseamnă asta? În primul rând încasări frumoase în bugetele cluburilor moldovenești - încasări de care au avut parte până acum doar din urma participării în cupele europene.

5. Cultura fotbalistică. De câștigat ar avea și fotbalul moldovenesc în general, pentru că, să recunoaștem, astăzi cultura fotbalistică în Moldova este la un nivel extrem de scăzut. Odată cu unificarea fotbalului românesc la nivel de club, ar avea de crescut interesul oamenilor pentru fotbal, respectiv interesul copiilor. Iar cultura fotbalistică se crează din generație în generație, din tată-n fiu, de la meci la meci. Cu cât mai multe meciuri importante, cu atât mai mare e interesul pentru fotbal.

M-am referit în special la avantajele pe care urmează să le aibă fotbalul basarabean. Și asta așa, o analiză la cald, după ce am citit un material pe saitul glasul.info. Dar dacă am sta să analizăm mai aprofundat, am mai găsi câteva zeci de argumente în folosul creării unei astfel de ligi: Liga fotbalului românesc.