vineri, 22 iunie 2018

De ce Messi NU va ajunge niciodată așa de MARE ca Maradona

Da, țin cu Argentina la acest Mondial. De fapt, țin cu Argentina de când am deschis ochii în fotbal, din 1986, de când l-am văzut prima dată pe Maradona. 

În 2005 am făcut un material la Fotbal Hebdo despre Messi, care devenise campion mondial cu Argentina la tineret și care părea a fi viitorul Maradona. Abia de era rezervă la Barca atunci. Lumea încă nu auzise de el...

În 2006, la Mondialul din Germania, unde am fost prezent, eram supărat foc pe selecționerul Argentinei pentru că nu-l băga să joace decât pe final de meci. Probabil că dacă l-ar fi folosit mai mult, Argentina ar fi fost campioană mondială...

Messi a jucat senzațional doar la Barcelona, acolo unde a avut coechipieri de senzație: cei 2 genii ai fotbalului, Xavi și Iniesta. La Naționala Argentinei n-a rupt niciodată gura târgului, nici măcar în 2014, când argentinienii au ajuns în finală. Cu toate acestea eu l-am admirat mereu și îl consider în continuare unul dintre cei mai mari fotbaliști din istoria fotbalului (în Top-5). 

Dar haideți la subiect: de ce totuși Messi nu va fi niciodată așa de MARE ca Maradona...

Pur și simplu diferența dintre cei 2 este atât de mare, încât Messi pur și simplu nu are cum să ajungă ca Maradona.

Maradona era lider înăscut. Atunci când echipei îi era cel mai greu, el ieșea în față și trăgea toată echipa în spate. Prin jocul său, prin golurile sale. Maradona era lider în teren, în vestiar și în afara jocului. Toți se raportau la el, pentru că toți știau că atunci când va fi greu, el îi va scoate la mal. Avea carismă, avea tupeu, avea inimă... De câte ori l-am văzut plângând pe teren. De bucurie, ori de necaz atunci când pierdea... Maradona dădea tot sufletul pentru fotbal.

Pe Messi nu l-am văzut niciodată plângând. Poate cineva dintre voi l-a văzut. Eu nu. L-am văzut, în schimb, vomitând pe teren... Dar plângând - nu. Cum nu l-am văzut să-și îndemne coechipierii să lupte... Nu l-am văzut să rezolve măcar un meci SINGUR la Naționala Argentinei. Dacă echipa nu joacă - nu joacă nici el. N-are caracter, n-are voință, n-are carismă. E ca un pui plouat, care, dacă nu-i merge jocul, nici nu se vede, nici nu se aude... Dacă te uiți la fața lui pe ea parcă ar scrie: absent... Parcă e mereu cu gândul în altă parte decât la meci...

Cam asta e diferența dintre cei 2. La atitudine și la caracter. Dacă nu ai aceste 2 calități, degeaba ai tot ce ți-a dat mama natură în materie de fotbal. Iar Messi nu le are. Și nu va ajunge. NICIODATĂ atât de MARE ca DIEGO ARMANDO MARADONA!

joi, 21 iunie 2018

Un milion de dolari pentru 3 jucători moldoveni! SPORT8, cu Alexandru Cojuhari și Marcel Toma

joi, 24 mai 2018

Cum s-a organizat finala Cupei la TV8. Culise

Nu avem comentator, nu avem reluări, nu avem cameră mobilă, nu avem satelit, dar cel mai important - nu avem experiență de transmisiune live a unui meci de fotbal. De la asta a început transmisiunea finalei Cupei Moldovei Orange (Milsami - Zimbru 2-0) - prima din istoria TV8. Și sincer, ne-am fi oprit doar la discuție dacă n-ar fi fost ambiția directorului Veaceslav Pîslari. Datorită lui a fost posibil acest lucru.

El a zis: ”Sandu, o facem! Așa cum este...”. Mă cunoaște prea bine. Slava a făcut o mișcare inteligentă, ca la șah, calculându-mi mișcarea mea ulterioară. Iar mișcarea mea era faptul că voi face tot posibilul ca să obțin maxim din ceea ce NU aveam atunci. Mulțumim Oleg Zapșa. Pentru pregătirea tehnică. Pentru că a făcut din bucăți un car improvizat de transmisiuni. Am 20 de ani de televiziune, dar n-am mai văzut așa ceva! 

Cu 3 zile înaintea finalei aveam comentator, aveam reluări, aveam cameră mobilă, aveam semnat pe net (verificat la meciul Zimbru - Petrocub, când am transmis meciul doar pentru noi și semnalul a fost perfect). Tot ce ne-a mai rămas din lista de lipsuri de la început era lipsa experienței (cu excepția autorului, pentru că eu am mai transmis 4 meciuri la Publika, atunci când televiziunea aparținea lui Sorin-Ovidiu Vântu. Însă atunci, de fiecare dată a venit carul din România).

Din toată această listă eu m-am ocupat doar de comentator. Toți cei care comentează meciuri în Moldova sunt angajați la alte televiziuni. Este aproape imposibil să-i aduci. În Moldova sunt cel puțin 3 comentatori pe care i-aș fi adus cu plăcere să comenteze. După ce am discutat cu 2 dintre ei am înțeles că șanse nu-s. Pur și simplu nu sunt lăsați de televiziunile la care sunt angajați. Atunci a apărut varianta pe care am utilizat-o în 2 rânduri, în trecut, cu aducerea comentatorului din România. 

Adi Dobre a povestit pe blogul său cum l-am convins să vină. Dar n-a spus tot. Adi a venit pentru că este prietenul meu. A venit FĂRĂ ca să pună condiții financiare! A acceptat din PRIETENIE! Puțini Oameni sufletiști au mai rămas. Dar ei există. M-am convins de asta! Mersi, Adi, frate!

Eu nu cunosc detaliile contractului dintre FMF și TV8. Nici n-am vrut să le cunosc. Așa dorm mai bine. Dar susținerea pe care am avut-o în organizarea meciului din partea Federației de fotbal a fost totală! Leonid Oleinicenco (director FMF), jos pălăria în fața acestui om! Alina Capațîna (director stadion Zimbru) ne-a asigurat absolut tot ce am cerut la arenă. Până și apă ne-a trimis la terasa noastră improvizată de transmisiuni, pentru că la un moment dat ne sufocam de căldura, iar tensiunea transmisiunii nu ne lăsa să părăsim locul de muncă. Mulțumim!

În ziua meciului am transmis de la stadion 3 ediții speciale. Una la ora 11.00 (30 minute), alta la 16.00 (30 minute) și ultima la 18.00 (10 minute). Apoi am avut live (Igor Grițco) de la stadion în jurnalul cu Angela Gonța de la ora 19. Toate le găsiți pe pagina de facebook tv8.md și pe saitul cu același nume. Mersi colegilor de la știri! Și celor de pe net!

Înafară de asta, în ultimele 3 zile până la meci am avut câte 3 știri despre finală, despre cele 2 finaliste și despre Cupa Moldovei în buletinele de știri. Am chemat lumea la meci. Am anunțat oamenii despre eveniment. Faptul că în tribunele arenei au fost circa 9 mii de spectatori este și meritul echipei TV8. 

Da. Transmisiunea a avut și lacune. Una dintre ele a fost imaginea ștearsă pe alocuri. Internauții au făcut glume că parcă am transmite cu Nokia 3310 ))))))). Bună gluma. Am savurat-o! Motivul a fost calitatea deplorabilă a internetului. Am făcut maxim ca să avem cea mai bună imagine. Dar n-am ținut cont că vor fi 9 mii de oameni într-un spațiu atât de mic și majoritatea cu telefoane cu net. E greșeala noastră și ne-o asumăm. Vom face tot posibilul să o reparăm. Cerem scuze! Au mai fost greșeli de titrare. De asta vorbitorii de limbă rusă ar trebui să învețe limba țării în care trăiesc, ca să nu mai scrie ”taim” în loc de ”repriză”. Dar am intervenit promt la observațiile prietenilor și am corectat greșeala în timp real. Mulțumim celor care ne-au sesizat! Au mai fost și alte mici lacune. Unele nu le pot explica nici eu. Toate aceste greșeli vor fi analizate minuțios, astfel încât, pe viitor să nu se mai repete.


Dar am avut și lucruri făcute excelent: Reluări de pe 3 camere diferite. Cameră mobilă, axată în special pe loja VIP și pe oamenii de fotbal prezenți în tribune. Iurie Cuțu a fost cel care ne-a prezentat tribuna de vizavi așa cum ne-ar fi prezentat-o doar camerele de Champions League. Intervenția imediat după meci, direct de pe gazon, cu eroul finalei, Max Antoniuc a fost exclusiv la noi: gol dedicat pentru fratele său, de ziua lui, care fusese și el pe teren! Foarte frumos și emoționant!
La fel și cameramanul Vlad Coroban. El a stat lângă cei 2 antrenori, la camera secundă. Cu siguranță pot spune că ei ar fi putut face parte lejer din echipa unui car de Champions League. Mulțumesc! Mulțumim și lui Andrei! Știe el care... Și celor 2 cameramani de pe linia de 16 metri: Tudor Bigu și Oleg Cozlov.


Regia. Oleg Gălățeanu. Mergeți cu încredere la el ca să-l întrebați cum se face regia unui meci live. El deja știe. Moldova a avut regizori care au transmis o viață meciuri, dar care nu s-au mai învățat s-o facă ca lumea. Oleg a înțeles din prima! Bravo! Și Vania Moraru. L-am zăpăcit cu reluările. Dar s-a descurcat. În premieră! Toni Calancea, la sunet. La fel și producătorul de la Sport8, colega de facultate Tanța Țurcan. Pentru implicare și dăruirea cu care au muncit. 

Toți acești oameni sunt istoria unei finale transmise live la TV8.

Această postare nu este o explicație a erorilor făcute, cum nu este nici o laudă a unui lucru realizat. Această postare este doar o constatare a unui fapt împlinit, cu detalii care nu s-au văzut ori s-au văzut, dar trebuiau explicate pentru ca, în timp, cei pasionați de fotbal și de jurnalism să știe despre cum s-a organizat prima transmisiune LIVE a unui meci de fotbal important la TV8.



marți, 1 mai 2018

Înregistrări telefonice cu Nicolae Juravschi. Plus Stenograma


Nicolae Juravschi nu mai este doar dublu-campion olimpic. Mai nou este și dublu mincinos că vine la emisiune. Prima dată s-a întâmplat înaintea ultimelor alegeri de la CNO, când mi-a promis că vine la emisiunea Lumea Sportului și m-a mințit. N-a venit, anunțându-mă cu 2 ore înainte de emisiune că s-a răzgândit. 

Acum, la un an și jumătate distanță, a mers și mai departe. Ne-a păcălit că vine la SPORT8 și cu 15 minute înainte de emisiune că este pe drum, după care a zis că nu mai vine. 

Cum a fost invitat Nicolae Juravschi la emisiunea SPORT8 de la TV8. Dovada că Juravschi ne-a mințit: text și audio.

27 aprilie call_15.00 
Producător SPORT8: Am vrea să vă facem o invitație pentru luni să veniți la emisiunea noastră? 
Juravschi: La cine la emisiune? 
Producător SPORT8: La Sandu Grecu. 
Juravschi: Asta voi vreți sau el vrea? 
Producător SPORT8: Noi toți vrem. O să discutăm despre Arena Chișinău și alte subiecte, probabil. 
Juravschi: Ok. Da, e bine.
Producător SPORT8: Sunteți de acord? 
Juravschi: Da, desigur.

30 aprilie, call_09.41 
Producător SPORT8: Nu s-a schimbat nimic, noi vă așteptăm diseară? 
Juravschi: La ce oră, încă o dată? 
Producător SPORT8: La fără 15 opt trebuie să fiți la noi. 
Juravschi: Îhî. E ok... 
Producător SPORT8: Vă mai sun înainte sau e bătut în cuie? 
Juravschi: S-ar putea pe la vreo 3, dar da, vin. 
Producător SPORT8: Merci mult și o zi bună. 

30 aprilie, call_16.53
Producător SPORT8: Vă mai sunt ca să vă reamintesc și să fiu sigură că veniți. 
Juravschi: Așa, la 8, da? 
Producător SPORT8: Da 
Juravschi: Eu nu vin la cravată? Vin în tricou. Ok.  

30 aprilie, call_19.45
Producător SPORT8: Domnule Juravschi, unde sunteți?
Juravschi: Iată vin, ajung imediat. Parchez imediat. Hi-hi. Mai este cineva sau numai eu? 
Producător SPORT8: Este și domnul Carp. 
Juravschi: Cine-i aista? 
Producător SPORT8: Coleg de-al dvs. 
Juravschi: A, nu, nu vin eu. Trebuia să mă preîntâmpinați că-i Carp, șmarp. Nu am eu treabă cu Carp. La revedere, gata. Astea sunt variantele lui Sandu Grecu, la revedere.


SPORT8, cu Lilian Carp și Nicolae Juravschi. Despre Arena Chișinău

joi, 12 aprilie 2018

Butragueno Real Madrid

Haideți să vă spun, pe scurt, cum am devenit eu suporterul Realului.

Emilio Butragueno
Era vara anului 1986. Perioada în care am deschis ochii în fotbal. Sau perioada în care m-am îmbolnăvit de fotbal. Sau m-am îndrăgostit de fotbal :D. Campionatul Mondial din Mexic. Maradona. Dar pe lângă el mai erau și alții. Unul dintre ei - Butragueno.

Emilio Butragueno. Comentatorul sovietic îl numea Butraghenio. Am urmărit la TV un meci în care acest jucător a marcat 4 goluri. ”Butraghenio!!! Real Madrid!!!”, exclama încântat comentatorul. Butragueno era fantastic. Și avea un nume fantastic de frumos. Iar acel Real Madrid îmi părea atunci ca o completare a numelui, care suna și mai frumos...

Habar nu aveam de campionatul Spaniei, de Barcelona nici atât. Mi s-a întipărit în cap doar atât: Butraghenio Real Madrid! Un nume atât de dulce și frumos. Ca primul fotbal. 

Păi, dragi prieteni și neprieteni! Voi vreți să-mi spuneți acum că eu am iubit și iubesc fotbalul de 33 de ani, din 1986, pentru un isteric de arbitru britanic? Pentru un penalty care a fost sau nu a fost? Pentru o batjocură la cel mai mare portar din toate timpurile?

Nu! Eu iubesc fotbalul pentru cele 4 goluri ale lui Butragueno Real Madrid, pentru foarfeca lui Ronaldo din meciul tur, pentru driblingurile lui Messi, măcar că el joacă la o echipă pe care nu o voi agrea niciodată pentru că e opusa lui ”Butraghenio Real Madrid”. Dar Messi e frumos! La fel ca Juve! La fel ca Liverpool! Cine iubește fotbalul, înțelege. Cine - fanatismul, nu.

luni, 19 martie 2018

O nouă emisiune de sport

Împreună cu Veaceslav Pîslari, directorul TV8,
omul care mi-a propus realizarea acestui proiect
Am promis să fac o mică postare despre noul proiect televizat în care sunt implicat.

Așadar, din 2 aprilie, în fiecare luni, de la ora 20.00, la TV8 voi modera un nou talk-show despre sport. 

La denumire încă ”lucrăm”, așa că dacă aveți idei puteți să le lăsați în comentarii. Sunt vreo 5 denumiri, dar încă nu am ales una. Săptămâna asta urmează să începem munca la generice, așa că dintr-o zi în alta vom alege și denumirea. 

Am fi putut să ne lansăm mult mai devreme, dar am decis să începem odată cu Divizia Națională. Între timp a mai apărut și acest amical de la Paris, așa că luni, 2 aprilie vom avea despre ce vorbi și ce analiza.

P.S. Pentru a evita orice conflict de interese, din 1 februarie am încheiat colaborarea cu CSF Speranța Nisporeni, unde timp de un sezon, 2017, am activat în calitate de manager general, reușind să repetăm cu echipa cel mai bun rezultat din istoria clubului, locul 6 în campionat. Sper ca mai departe echipa să continue să progreseze mai ales la capitolul rezultate, iar din toamnă să joace pe propriul stadion. 

La rândul meu, voi fi echidistant 100%, chiar dacă am avut o perioadă frumoasă la Speranța, din 2 aprilie toate echipele le voi trata la fel. 

joi, 15 martie 2018

Numai nu 9

După ce ieri Dacia a fost oficial exclusă din campionat, cluburile au votat azi la FMF câte echipe să joace în noul sezon în Divizia Națională: 9 sau 8.

Nu comentez mondul în care a votat fiecare reprezentant al cluburilor, deși tare mă mănâncă să o fac. Voi spune doar atât: eu nu înțeleg cum poți opta pentru un număr impar de echipe, dacă nu cumva ai anumite interese. Râde lumea de noi când ne vede că începem campionatul cu număr impar de echipe. Restul argumentelor invocate sunt de râsul curcilor. 

Vezi AICI care și cum și-a explicat votul.

Care și cum a votat: 
pentru 9 echipe: Șerif, Zarea, Speranța, Dinamo și Suruceni
pentru 8 echipe: Zimbru, Petrocub și Milsami 

Decizia finală, care ar putea fi luată deja mâine, aparține Comitetului Executiv FMF.  

Cred că ar trebui să evităm să ne mai facem de râs, că și așa ne vorbește o lume întregă că suntem hoți, leneși și proști. O competiție cu 8 echipe în 4 tururi ar fi ideală. Am mai avut această formulă în trecut și mi se pare una foarte bună, poate chiar cea mai reușită de până acum. 

Ar mai fi și varianta cu 10 echipe în 3 tururi, deși această varianta mi se pare și ea un pic trasă de coadă. Dar dacă tare ne dorim să avem cât mai multe echipe, lăsați Granicerul Glodeni, Edineț sau Ungheni să joace. Sau altă echipă care are cât de cât condiții și dorință de a juca. Numai nu 9.

marți, 13 martie 2018

Încă o sală polivalentă! De ce nu Stadion Național?

foto: pdm.md
Andrian Candu a anunțat astăzi că într-un an de zile, la Chișinău vom avea o arenă polivalentă de tip închis, cu o capacitate de 3-5 mii de locuri. Sala ultramodernă ar urma să fie construită la Stăuceni și va costa circa 30-50 de milioane de euro, dintre care 5 milioane de euro va fi investiția statului într-un parteneriat public-privat. Vezi VIDEO cu prezentarea proiectului.

Știrea e super! Sincer. Mă bucur enorm de mult pentru astfel de proiecte. Stadionul din Nisporeni, apoi această sală polivalentă: 2 obiecte sportive în numai un an de zile! Se pare că statul s-a întors cu fața la sport. 

Dar... Știu că toți așteaptă acest dar...

Eu nu vreau răul nimănui, iar cei care vor alerga cu acest material în dinți la șefuții lor ca să mai acumuleze niște puncte, să știe că lumea îi cunoaște. Știu că sunt inclusiv deputați care se ocupă cu asta... 

Sunt de o viață în sport și probabil că cunosc foarte bine fenomenul din Moldova. 

Cui i-a venit această idee cu sala polivalentă când Moldova NU are un Stadion Național? Impresia mea este că cineva pur și simplu se încăpățânează să facă orice numai să fie ideea lor, de la partid.

Ok. Trecem peste Stadion. Deși îmi este foarte greu să trec peste Stadion. Un STADION NAȚIONAL...

STADION NAȚIONAL. Pentru fotbal. La aer liber, cu iarbă verde. Asta e pentru consilieri. 

Mai departe. Noi avem o sală polivalentă nou-nouță la doar 2 km de Stăuceni, la Ciorescu (Cricova), construită de FMF. Pentru ce să mai faci una la Stăuceni? 

Mai este și vechiul Manej de lângă circ, cu denumirea păstrată ca moștenire de la ruși, cam în aceeași zonă geografică. Deci ar fi 3 săli polivalente una lângă alta...

Nu știu cine sunt experții care au decis ca arena să fie construită la Stăuceni. Personal am discutat astăzi cu mai multă lume din sport și toți sunt de părere că un astfel de proiect trebuia să fie amplasat pe locul Stadionului Republican, în centrul orașului, acolo unde oamenii, de câteva generații încoace, știu că se află principalul centru sportiv din republică. 
În cel mai rău caz, arena putea fi construită în locul Manejului. Iarăși, un loc mult mai bun din pdv strategic, amplasat practic în centrul orașului. De ce insist pe centru: pentru că nu toată lumea are transport propriu, iar manifestațiile sportive de anvergură se termină, de regulă, seara târziu când transportul public nu mai circulă. Dar cui îi pasă?

Și încă ceva. Imposibil de făcut într-un an și dacă vreți pun și un pariu că realizarea acestui proiect va dura mai mult timp.

În rest, numai bine și cât mai multe arene de sport în toată țara! Cu cât mai mult investim în sport, cu atât mai puțin vom investi în spitale și farmacii. Asta cu farmaciile nu știu dacă am zis-o bine pentru unii care au făcut avere peste noapte...

P.S. Capacitatea se măsoară în numărul de locuri, nu de oameni.