Pentru maestrul Sandu
La Mulți Ani, nea Ioane! Mai bine mai târziu decât niciodată!
Ion Sandu, fondatorul primului ziar sportiv din Moldova independentă a împlinit recent 70 de ani.
La începutul anilor 90 (parcă), odată cu destrămarea Imperiului Sovietic a dispărut și abonarea la ziarul Sovetskii Sport. Era ziarul pe care îl citeam aproape zilnic, costa 9 ruble abonamentul anual. Erau bani grei, dar părinții îi plăteau de dragul meu.
Ei bine, ziarul preferat a dispărut. În schimb catalogul de la poștă îmi propunea un nou ziar, moldovenesc, nou-nouț, Moldova Sportivă. Era departe de ceea ce însemna Sovetskii Sport, dar măcar ceva aveam. Cu timpul m-am obișnuit cu materiale despre oina și altele de acest gen. Și desigur cu literele mari de pe prima pagină, redactor-șef Ion Sandu :).
Acum nici măcar fratele google nu-și mai amintește de primul ziar sportiv moldovenesc, dar a fost, a fost odată...
Jurnalistul Ion Sandu mai venea pe la Arena. Îi era greu, dar venea. Suportase între timp 2 intervenții chirurgicale la inimă. Cu atât mai mult îi spun din suflet: SĂNĂTATE și LA MULȚI ANI!
 |
| Gabi Balint și Ion Sandu, la Arena |
La începutul anilor 90 (parcă), odată cu destrămarea Imperiului Sovietic a dispărut și abonarea la ziarul Sovetskii Sport. Era ziarul pe care îl citeam aproape zilnic, costa 9 ruble abonamentul anual. Erau bani grei, dar părinții îi plăteau de dragul meu.
Ei bine, ziarul preferat a dispărut. În schimb catalogul de la poștă îmi propunea un nou ziar, moldovenesc, nou-nouț, Moldova Sportivă. Era departe de ceea ce însemna Sovetskii Sport, dar măcar ceva aveam. Cu timpul m-am obișnuit cu materiale despre oina și altele de acest gen. Și desigur cu literele mari de pe prima pagină, redactor-șef Ion Sandu :).
Acum nici măcar fratele google nu-și mai amintește de primul ziar sportiv moldovenesc, dar a fost, a fost odată...
Jurnalistul Ion Sandu mai venea pe la Arena. Îi era greu, dar venea. Suportase între timp 2 intervenții chirurgicale la inimă. Cu atât mai mult îi spun din suflet: SĂNĂTATE și LA MULȚI ANI!
Eu am acasă cîteva numere!
RăspundețiȘtergereDin păcate nu doar ziarul a fost dat uitării, ci și fondatorul lui. Am constatat cu tristețe că nici prietenii, foștii colegi sau colaboratori nu au considerat oportun să rupă o oră din ziua lor pentru a-și lua un ultim rămas bun de la cel care și-a dedicat viața jurnalismului sportiv. Cu stimă, Natalia Sandu.
RăspundețiȘtergere