luni, 7 iunie 2010

Poveștile fotbalului

FOTBALUL BASARABEAN LA 100 DE ANI

Fotbalul este un miracol, un fenomen greu de anticipat. Iar dacă vrei să demonstrezi că te pricepi la fotbal și le știi pe toate, o poți da în bară.

În 1974, Nistru Chișinău, actuala Zimbru se clasa pe ultimul loc, 16 cu 16 puncte în prima ligă valorică a campionatului URSS. Adunase cu 10 puncte mai putine decât echipa de pe locul 15, Kairat Alma-Ata.

Cu o jumătate de secol în urmă, fostul jucător al lui Dinamo Kiev, Iurii Voinov era inclus în echipa Mondialului din 1958, echipă în care n-a fost trecut marele Pele – puștiul de 17 ani, revelația acelui campionat adjudecat de Brazilia. A trecut mult timp de atunci. Nici Imperiul pe care l-a reprezentat ucraineanul la Mondialul din Suedia nu mai există. Voinov a câștigat apoi campionatul European din 1960 – primul din istorie. Fotbalist mare de tot!

Ei bine, și mai târziu, Iurii Voinov a lucrat o perioadă de timp în Moldova, la Tighina. Sau Bender cum se numea atunci și chiar și acum. Iar în 1974, când Dinamo Kiev a venit la Chișinău pentru meciul de campionat cu Nistru, Voinov a venit și el la stadion cu o minge sub braț. Era sigur de victoria fostei sale echipe, care conducea în clasament și care ulterior avea să devină campioană în acel an. Se înțelesese cu Lobanovski să ia autografe de la toți jucătorii pe o minge din piele naturală de culoare gri, că așa erau pe timpuri.

La stadionul Republican se adunaseră toată Moldova. Iar fotbalul le-a mulțumit oamenilor pentru devotament și dragoste. Rudik Atamalian a marcat golul unei victorii istorice a moldovenilor în fața celui mai titrat club din fostul imperiu.

Voinov a revenit la Tighina cu mingea sub braț. Dar fără autografe. Superstițiosul Lobanovski îi promisese autografele după meci. Dar, cum Dinamo a pierdut, bineînțeles, după partidă kievenii n-au mai avut chef de autografe.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu